La nivel individual, calitatea vieţii se reflectă în: oportunităţi în muncă, educație de calitate și o viață activă într-un mediu sigur, sănătos și curat.

Slovenia are o tradiție lungă în elaborarea politicilor în educație, însă viteza progresului tehnologic schimbă în permanență contextul și așteptările societății. În 2021 vorbim de digitalizare în educație, ceea ce înseamnă deopotrivă oportunităţi și numeroase provocări. Astfel se conturează noi întrebări privind viitorul educației.

Am stat de vorbă de vorbă cu domnul Timotej Šooš, Deputy Head of Mission în cadrul Ambasadei Sloveniei la București, despre sistemul de educație din Slovenia, despre calitatea vieții în Slovenia, dar și despre noi concepte, cum ar fi învățarea pe tot parcursul vieții sau învățarea online.

Educația din Slovenia, scurtă introducere

Oana Voicu: Cum a reușit Slovenia să dezvolte un sistem educațional care să funcționeze atât de bine?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Sistemul educațional este unul dintre cele trei sau patru sisteme mari dintr-o societate, cum ar fi sănătatea sau sistemul de pensii. Aceste sisteme au nevoie de cele mai mari finanțări și de decenii de dezvoltare. În Slovenia, prețuim mult educația. Chiar dacă ne-am obținut independența acum doar 30 de ani, educația din Slovenia are o istorie mult mai lungă.

Suntem cunoscuți pentru educația preșcolară excelentă. Dacă ar trebui să subliniez unul dintre sistemele educaționale, aș atrage atenția asupra celui preșcolar. Pe lângă învățarea prin joc, abordări didactice, metodologii noi, copiii noștri pot intra în sistemul de educație timpurie încă de la unsprezece luni, iar la vârsta de cinci ani și jumătate sau șase intră la școală. Grădinițele sunt organizate în jurul municipalităților. Copiilor li se oferă cinci mese pe zi (mic dejun, prânz și trei gustări). Activitățile copiilor includ învățarea prin experiențe și activități în natură. Natura este foarte importantă pentru noi.

Sistemul educațional a trecut prin mai multe reforme. Ne place să o numim reforma veșnică a sistemului educațional. Nu am avut doar reforme punctuale, am căutat în permanență ce înseamnă să învățăm, ce înseamnă schimbarea modului în care învățăm. Slovenia încearcă să adopte această mentalitate a societăților bazate pe cunoaștere. Dar trăim într-o lume numită TUNA (turbulentă, incertă, nouă, ambiguă), ceea ce înseamnă că lucrurile se schimbă tot timpul.

Deși unele cunoștințe sunt utile pentru totdeauna, există lucruri noi pe care ar trebui să le cunoaștem ca să funcționăm bine ca societate, deci cunoașterea este un lucru static și de aceea ne place să ne concentrăm asupra învățării, deoarece învățarea este dinamică. Dacă știi să înveți, dacă ești dispus să înveți, dacă iubești să înveți, atunci poți obține orice cunoștințe dorești pentru că știi cum să dobândești aceste cunoștințe. Dacă obții cunoștințe doar o singură dată, atunci nu vei avea capacitatea de a învăța în mod constant, vei fi ca un computer învechiit și depășit.

De aceea, în Slovenia, am decis că ne-ar plăcea să ne concentrăm asupra învățării înainte de a ne concentra asupra cunoașterii. Pentru că de îndată ce ne vom concentra asupra învățării, vom putea avea aceste cunoștințe oricând dorim, aceasta este perspectiva.

Procesul de învățare înainte de toate

Oana Voicu: Și cum faceți asta?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Învestiția în infrastructură, în școli, în școli bine echipate este o metodă de acțiune, dar cel mai important lucru este investiția în profesori. De multe ori vorbim despre o educație bună din mai multe perspective, dezbatem mult despre ce trebuie să se întâmple pentru studenți, dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla dacă nu investim în profesori de calitate și le oferim resurse. Așadar, sunt studii internaționale realizate în mare parte de OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) cu privire la calitatea cadrelor didactice și care indică un nivel înalt de pregătire al cadrelor didactice slovene. Îi educăm, îi instruim în permanență, întreaga lor carieră este gândită în așa fel încât să se poată dezvolta în continuu, să se educe și să învețe noile abordări.

Profesori pregătiți în era digitală

Acum doi sau trei ani am văzut că profesorii aveau probleme de utilizare a instrumentelor digitale. Mulți profesori nu erau profesori de informatică, trebuiau doar să folosească tehnologia digitală, iar prin utilizare era suficient ca elevul să câștige tot ceea ce poate oferi lumea digitală. Așa că am identificat acest gol în capacitatea lor de a preda la un nivel optim și tocmai ne pregăteam să umplem acest decalaj, dar a început pandemia COVID-19 ca o furtună și ne-a forțat să accelerăm implementarea digitalizării procesului de predare.

Mulți dintre cei care învățau încet, cu precauție tehnica digitală, au fost doar împinși direct în problemă. Nu a fost plăcut pentru mulți dintre ei, dar le-a permis să facă o mulțime de lucruri online. După ce școala s-a întors în format fizic, formulă mai bună și mai sănătoasă, ceea ce a rămas după coronavirus, dincolo de cicatrici și unele sentimente negative, este, de asemenea, o abilitate excelentă a multor profesori de a face lucruri online, de a utiliza tehnologia pentru o educație mai bună .

Educația după școală

De asemenea, avem multe forme de educație informală în Slovenia. Educația informală este dezvoltată în mare parte la nivel local. Guvernul acordă finanțare, dezvoltă organizații, creează rețele, formează formatorii. Dar, de multe ori finanțarea provine din sectorul privat, de la comunități locale, municipalități sau școli care colaborează cu diferiți actori din societate. Educația informală în Slovenia înseamnă fie o limbă străină, fie învățarea diferitelor abilități. Acum, din ce în ce mai mulți copii care locuiesc în orașe vor să se întoarcă și să învețe artizanat, cum să croșeteze sau lucruri similare. În zonele rurale acest lucru nu este necesar, deoarece încă sunt practicate meșteșugurile și artizanatul. Deci, avem nevoi diferite în diferite părți ale societății, desigur.

Reciclarea în școli

Au existat programe foarte bune în școlile noastre.

Educația a jucat un rol foarte important în ceea ce suntem astăzi, adică o țară foarte verde. Suntem cu adevărat obsedați de natură, de ecologie, de un mediu curat cu străzi curate. În Slovenia, reciclăm 98% din deșeurile municipale, ceea ce înseamnă că cel puțin le sortăm. Nu puteți face acest lucru doar având o companie publică de salubrizare bună. Ai nevoie de întreaga societate implicată în acest lucru. Niciun primar de unul singur nu poate remedia problema fără contribuția societății.

Acum 30 de ani am început un proiect numit eco-școală. Școlile elementare au primit această etichetă. Nu a însemnat că tot ce făceau era ecologic, pentru că era imposibil în anii ’90. Au primit un steag verde alături de steagul sloven și cel european și fiecare clasă avea trei coșuri de gunoi. Au început să învețe să sorteze și să recicleze. De exemplu, după ce mâncau un măr, ce rămânea mergea într-un loc separat unde se făcea compost. De la o vârstă fragedă, copiii pot refolosi lucrurile, pot recicla și sorta. Dar acest lucru a durat ani și nu s-a întâmplat într-un singur mandat politic.

Niciun partid politic, premier sau ministru al educației nu poate spune singur că acest lucru a fost făcut în timpul mandatului său. Cineva a început, apoi a continuat și așa mai departe.

Deci, treizeci de ani de politicieni și miniștri au susținut acest proiect. Niciunul dintre ei nu l-a anulat și apoi, după primii 10 ani, când au evaluat rezultatele, au văzut că avea succes. Oamenii au iubit proiectul și comunitățile locale s-au dezvoltat în acest timp.

În Slovenia, avem ceea ce se numește poliția gunoiului și asta înseamnă că, dacă arunci o singură hârtie pe stradă, cel mai probabil cineva din jur te va avertiza. Acest lucru este foarte natural în societatea noastră și a început cu sistemul nostru de educație. Ceea ce aș dori să subliniez este că nu este ceva ce se face cu o singură lege, o măsură sau o baghetă magică. Sunt investiții de zeci de ani și se întâmplă lent, pentru că atunci când lucrezi în educație, lucrezi cu oamenii. Nu suntem mașini, avem nevoie de timp pentru a învăța.

Noi provocări – digitalizarea educației

Există încă multe lucruri pe care am vrea să le facem. Existau școli în zonele rurale care nu aveau acces la muzee sau instituții culturale. Dar educația digitală ne-a adus acum în punctul în care putem duce studenții la Versailles online. În urmă cu zece ani, ar fi trebuit să investim mai mult în autobuze și să luăm studenți de opt ani într-o călătorie lungă pentru a putea face o vizită la un muzeu important. Acum putem face de douăzeci de vizite pe an la toate muzeele din lume. Lumea digitală a rezolvat câteva probleme importante, dar în același timp a creat noi probleme.

Acum ne gândim la cât de mult ar trebui permise dispozitivele în școli, ceea ce înseamnă că vrem să trăim cu ele, dar să fim și în siguranță. Apar noi probleme. În ceea ce privește învățământul nostru superior, avem câteva instituții care sunt cu adevărat grozave. Am investit mult în științele naturii. Avem mari departamente de inginerie, chimie și fizică, datorită investițiilor în infrastructură și laboratoare. Am vizitat Universitatea Română de Studii Agronomice și au și ei laboratoare excelente.

În științele sociale nu avem această presiune inițială pentru dotarea laboratoarlor cu aparatură de  1 milion de euro, dar avem nevoie și de același milion pentru a investi în cercetare. Nu se întâmplă folosind un microscop, trebuie trimiși oameni să facă cercetări, studiile trebuie finalizate. Și aceste activități au nevoie de resurse financiare și timp. Chiar dacă avem departamente bune de științe sociale, am investit mai puțini bani și am văzut recent că nu a fost suficient și că trebuie să investim mai mult în acest tip de departamente de cercetare socială.

Educația în timpul pandemiei de COVID-19

Oana Voicu: Cum a trecut educația slovenă prin provocarea COVID-19?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Nu aș spune că am fost mai bine pregătiți să ne confruntăm cu pandemia COVID-19 decât România. Am avut și noi provocări mari. După câteva săptămâni de școală online, serverul nostru a căzut o zi întreagă, deoarece a fost suprasolicitat. Unii profesori, pur și simplu, nu știau cum să se pregătească pentru cursurile online. Alții, însă, își puneau lecțiile în formă de video-uri pe YouTube dimineața și au devenit atât de populari, încât televiziunea națională le-a preluat. Am citit despre numărul de copii români care nu au mers deloc la școală în timpul școlii online. Privind acest număr în Slovenia, a fost semnificativ mai mic, aproape de zero. Nu era 0, dar în comparație, cifra din România era destul de șocantă și alarmantă. Nu am fost pregătiți complet și au existat și alte provocări.

Predarea online

Oana Voicu: Ideea de a încărca videoclipurile clasei pe YouTube, a fost o alegere personală a anumitor profesori sau a fost o metodă planificată și organizată?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: O asociație din Slovenia, împreună cu unul dintre ziare, au derulat anul trecut un proiect despre cum e să fii profesor. Nu a fost o competiție tehnică, a fost despre a arăta cât de grozavi pot profesorii care predau online.

Totul a început cu câțiva profesori care își făceau treaba absolut minunat. La început nu publicau online, au editat videoclipurile doar pentru studenții lor. Dar apoi, frații, surorile și părinții le-au văzut și le-au plăcut și au distribuit materialele mai departe prietenilor. Apoi copiii au cerut profesorilor să posteze online. A fost ca un bulgăre de zăpadă care începe să se rostogolească și să devină din ce în ce mai mare.

Cu acest proiect au aplicat la Google Education Project și au fost premiați și au primit niște bani. Acesta este un lucru minor însă și nu înseamnă foarte mult în termeni de bani pentru educație, înseamnă mult în termeni de motivație.

Motivarea print-un sistem de tipul recompense și sancțiuni nu una potrivită, uneori este nevoie doar de inspirație, încurajare și câteva exemple bune. Da-ți-le libertate și mulți dintre ei vor alege să o facă doar pentru că le place și văd cât de grozav a făcut-o un alt profesor. Nu pentru că le-ați promis mai mulți bani, o sală de clasă mai mare sau de teama sancțiunilor. Doar pentru că îi inspirați. Cred că, de multe ori, profesorii au nevoie de resurse de bază. Nu pledez pentru salarii mai mici. Spun doar că uneori au nevoie și de motivație și încurajare.

Accesul la tehnologie în educație

Oana Voicu: Care este nivelul de utilizare a tehnologiei în activitățile de clasă?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Unele școli din orașele mai mari erau mai bine dotate în ceea ce privește tehnologia. Aveam un sistem instalat, dar nu funcționa la același nivel în toate zonele. Sălile de clasă au fost echipate cu proiectoare LED și laptopuri, dar acesta este doar partea de hardware. Putem pune la dispoziția profesorilor echipamente, dar e greu de controlat cât de mult le folosesc. Cât știu cu adevărat, variază. Cred că va dura mai mulți ani până să putem spune că avem o integrare digitală completă.

În luna iulie a acestui an, Slovenia a investit un ministru pentru transformarea digitală. Am creat o nouă entitate guvernamentală, care nu este un minister, ci un birou guvernamental care se ocupă de digitalizarea în diferite domenii. Unul dintre domenii este, desigur, educația. În prezent, se lucrează la un proiect, care nu a fost încă adoptat, dar se află într-un stadiu avansat. Prin acest proiect, se vor distribui vouchere care pot fi folosite pentru educație digitală. Ideea este că fiecare persoană din Slovenia va primi o anumită sumă de bani, cum ar fi un voucher de 100 EUR, care ar putea fi folosit doar pentru educația în competențele digitale. Asta înseamnă că puteți merge și învăța programare, puteți merge și învăța JavaScript, dacă sunteți mai în vârstă puteți merge și învăța cum să utilizați un smartphone. Va fi un proiect la nivel național prin care se oferă fiecărui cetățean o sumă de bani pentru educația în domeniul competențelor digitale. Acum vorbim despre lucruri specifice, dar ideea generală este de a da mai mulți bani persoanelor cu vârsta sub 18 ani sau peste 65 de ani.

E-guvernarea

Dacă vrem să folosim e-guvernarea, dacă vrem să folosim serviciile digitale ca guvern, trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că cetățenii știu cum să le folosească. Cei care sunt pensionari au mai puține abilități digitale și trebuie să investim mai mulți bani în acest segment. Oamenii de la 18 la 65 de ani sunt populația activă și au mai multe oportunități la locul de muncă să învețe.

Aceasta ar fi o altă inițiativă națională axată pe învățare și educație. Vor exista o mulțime de opțiuni în toată țara și toată lumea ar putea alege după preferință sau nevoie. Banii dați de guvern pot fi folosiți pentru a-și îmbunătăți abilitățile digitale. Acest program este acum în faza de inițiere și se va lansa în 2022.

Este o inițiativă nouă și se fac analize. Ar putea exista o mulțime de provocări cu implementarea. De exemplu, am fost în Moldova săptămâna trecută cu un ministru adjunct pe probleme de digitalizare. Au un centru excelent în Chișinău, numit Tekwill. Este un hub tehnologic în care se pregătesc studenți începând de la vârsta de 3 ani, tot felul de domenii și robotică, dar funcționează și ca spațiu de colaborare și muncă în echipă. Este, de asemenea, un loc de instruire excelent. Vizitând Tekwill, am început să ne gândim și să ne întrebăm dacă vor exista suficienți furnizori de servicii pentru implementarea programului de vouchere în Slovenia. Deci poate că nu avem suficienți furnizori în acest moment pentru program. Pe măsură ce se va derula, ne vom confrunta cu unele provocări, dar le vom rezolva. Cel mai probabil va stimula și ofertele de servicii de formare pe piață.

Educația publică și cea privată în Slovenia

Oana Voicu: Care este raportul dintre implicarea privată și cea publică în sistemul de învățământ?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Sistemul de învățământ privat este mai mic de 10% în învățământul elementar și secundar. Procentul este mai mare în învățământul preșcolar, doar pentru că în trecut, când aveam generații mai numeroase, unii copii pur și simplu nu se puteau înscrie în sistemul public, pentru nu exista suficient spațiu. Așa a apărut sistemul privat de gradinițe. Există câteva grădinițe în orașele mai mari care predau metode speciale, cum ar fi grădinița Montessori, de exemplu. Dar în școala elementară și liceu procentul de învățământ privat este mai mic. Avem câteva licee private catolice, iar apoi pentru școala primară avem câteva școli private precum școala primară catolică sau Montessori.

În învățământul superior am început recent să dezvoltăm mai multe instituții de învățământ privat, astfel încât procentul este mai mare, dar totuși nu aș spune că este mai mult de 20%. Avem un sistem de învățământ public gratuit foarte bun, deci nu este nevoie de instituții private. S-ar putea să existe nișe, cum ar fi fizioterapia sau managementul executiv, de exemplu. Dar chiar și pentru aceasta, în Slovenia, avem Universitatea din Ljubljana care are Facultatea de Economie, printre primele 100 de școli de afaceri din lume și derulează câteva programe excelente de management executiv. Este cu plătă pentru că sunt cursuri specializate, pe termen scurt. De asemenea, avem o școală privată care este una dintre cele mai bune școli de afaceri din Europa, este IEDC Bled School of Management. Deci, avem unele instituții private în învățământul superior, dar procentul este scăzut.

Am avut multe discuții despre cum să finanțăm o instituție privată de învățământ atunci când educația este obligatorie. Discuția este încă deschisă și am avut și un referendum pe această temă. Dar lucrăm la asta și situația se schimbă de la an la an. Este ceva nou pentru noi în acest moment.

Implicarea sectorului privat în educație

Oana Voicu: Sectorul privat este implicat în educație? Se fac donații pentru școli? Există colaborări între sectorul companiilor și sistemul de învățământ?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Acum douăzeci de ani am trecut de la o școală elementară de 8 ani la un sistem de 9 ani. Aceasta a fost o mare reformă. Acum școala noastră elementară este împărțită în 3 părți egale: de la clasa I la clasa a III-a, a IV-a la a VI-a și de la clasa a VII-a la a IX-a. În primii trei ani, copiii au același profesor, mai târziu au mai mulți profesori și în ultimii 3 ani, copiii au chiar niște materii opționale. Am dori să adăugăm mai multe clase digitale sau să aducem inițiative de dezvoltare durabilă în mai multe clase. Aceasta este o dezbatere continuă și se întâmplă continuu.

Sectorul privat este implicat în învățământul superior fie prin donații, iar uneori companiile fac parte din programa pentru module de practică. De exemplu, aveți o școală de afaceri și ați dori ca elevii dvs. să implementeze un plan de afaceri și să lucrați cu companii, iar acestea merg la o firmă privată și lucrează.

Avem un sistem vocațional, adică jumătate din anul școlar studenții îl petrec în clasă și cealaltă jumătate a anului au module de practică, de exemplu în atelierele de reparații auto dacă vor să devină mecanici auto sau în restaurante dacă vor să devină bucătari. În acest sistem companiile trebuie să lucreze împreună cu sistemul educațional și să se implice.

Există, de asemenea, unele colaborări între instituțiile de cercetare și instituțiile de învățământ superior. Aducem mai puține companii în școlile elementare, colaborările aici pot fi punctuale, de exemplu, o companie locală decide să doneze un loc de joacă unei școli din zonă sau o companie din sectorul alimentației decide să ofere școlii mere bio timp de un an.

Structura sistemului educațional în Slovenia

Oana Voicu: Cum funcționează educația vocațională în Slovenia?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Sistemul de învățământ profesional din Slovenia este destul de bine dezvoltat și avem din ce în ce mai mult nevoie de acesta. Aproape dispăruse la un moment dat, pentru că toti studenții de atunci alegeau învățământul de profil teoretic.

În Slovenia avem grădiniță, apoi avem școala elementară din clasa I până în clasa a IX-a, care este urmată de liceu. În liceu ai trei opțiuni: studii profesionale de 3 ani, școală profesională de 4 ani sau liceu teoretic de 4 ani. În școala profesională de 3 ani se face instruirea pentru o anumită meserie (mecanic auto, coafeză etc.), dar nu se poate continua cu înscrierea în învățământul superior. După 4 ani de învățământ profesional, se poate merge la universitate, dar sunt necesare câteva examene suplimentare.

La sfârșitul liceului se susțin 5 examene (slovenă, matematică, o limbă străină și încă două materii la alegere). Din 5 materii se pot obține 34 de puncte (numărul maxim de puncte care se poate obține). Aceste puncte îți determină abilitatea de a merge la universitate. La sfârșitul formării profesionale de 4 ani, studentul are două opțiuni: un examen mai ușor și apoi începe să lucreze sau un examen de echivalare și apoi are posibilitatea de a merge la universitate.

Pentru studiile universitare (suntem membri ai Procesului Bologna), există două opțiuni: 3 ani pentru licență urmați de doi ani pentru master sau 4 + 1. După master, studentul se poate înscrie la studii doctorale.

Așadar, acest sistem vocațional de 3 ani dispăruse și acum încet-încet începem să-l extindem. Am început să avem în multe domenii profesioniști care s-au auto-instruit, ceea ce a însemnat o calitate mai scăzută, așa că încercăm să încurajăm acest sistem vocațional de 3 ani. În acest domeniu de formare profesională de 3 și 4 ani, o mulțime de școli private încep să apară. Unii oameni ar putea avea 50 de ani și ar trebui să recalifice, de la bucătar la mecanic auto. Unii dintre ei folosesc instituții private pentru a face acest lucru seara.

De asemenea, avem câteva școli private de mare succes, care sunt și instituții internaționale de învățământ. Una dintre acestea se află în al doilea oraș ca mărime din Slovenia, în Maribor. Se numește Academia și au studenți din întreaga lume. Acreditarea este dublă, așa că, dacă terminați școala, obțineți o diplomă în Slovenia, care este valabilă și în Marea Britanie. Deci, avem lucruri și noi în învățământ.

Formarea profesională este costisitoare pentru studenții din Uniunea Europeană. Ca cetățeni ai UE, vă puteți înscrie în învățământul public aproape gratuit, precum slovenii. Instituțiile private sunt doar firme private, iar aici studenții trebuie să plătească. Oferim anumite burse pentru unele țări precum Afganistan, în cadrul programelor de cooperare pentru dezvoltare, iar pentru studenții din UE există programul Erasmus, care funcționează destul de bine.

Învățarea continuă, pe tot parcursul vieții

Oana Voicu: Care este părerea ta despre viitorul educației?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Cred că o parte din educație va rămâne în școli, dar există o parte din educație care va părăsi școala. Ceea ce vreau să spun este că învățarea pentru viață ar trebui să continue pe tot parcursul vieții noastre. Cu toții, chiar și cei care au părăsit sistemul de învățământ, trebuie să continuăm să învățăm, să reînvățăm și să recalificăm și să regândim tot ceea ce facem din ce în ce mai mult.

Cred că viitorul educației va fi mai puțin centralizat și mai puțin organizat. Educația formală va rămâne, deoarece există domenii în care va mai fi necesară, cum este medicina. Dar vor exista anumite locuri de muncă în care companiile vor angaja indiferent de diplome, doar pe baza abilităților. Cred că asta începe să se întâmple, deoarece viitorul muncii este conectat la viitorul educației.

Studenții internaționali în Slovenia

Oana Voicu: De ce ar alege un student străin să studieze în Slovenia?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Cred că există mai multe motive. Pe lângă motivele educaționale, poate să aleagă Slovenia pentru natură. Dacă studiază în Ljubljana, ar fi la 30 de minute de stațiunile de schi sau la 45 de minute de coastă. În Maribor poate lua autobuzul și 10 în minute este deja în telegondolă spre pârtie. Calitatea vieții este una bună și natura este, de asemenea, foarte frumoasă. Mâncare este de calitate și ieftină. Așadar, perspectiva vieții este una bună în Slovenia.

În ceea ce privește educația din Slovenia, există multe oportunități, sunt multe proiecte educaționale în echipe, deoarece universitățile sunt bine conectate și colaborările cu alte universități străine sunt foarte dinamice. În unele domenii, universitățile slovene sunt printre primele 5 din lume, în alte domenii se clasează printre primele 100.

Învățământul superior sloven

Oana Voicu: Care sunt domeniile în care excelează învățământul superior sloven?

Dl. Timotej Šooš: Informatica, inteligența artificială și învățarea structurată profundă sunt câteva dintre domeniile tehnice în care universitățile slovene sunt foarte bune. Instituțiile noastre de chimie și biologie sunt excelente. De asemenea, avem un departament excelent pentru studiul limbilor, și anume departamentul de limbi indo-europene și slave. Școala de afaceri din Ljubljana este una inovatoare, au o listă excelentă de programe de masterat în domeniul dezvoltării durabile. Există o echipă mare de profesori care se concentrează pe psihologia organizațiilor și pe alte domenii care sunt foarte importante pentru viitorul învățării și viitorul societății.

Limba slovenă pentru studenții străini

Oana Voicu: Care sunt opțiunile pentru solicitanții care nu cunosc limba slovenă?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Dacă știți limba slovenă, aveți mai multe opțiuni, dar studenții care nu o vorbesc, pot alege cursurile în limba engleză. Ne extindem și în acest domeniu.

Oana Voicu: Este slovena greu de învățat?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Depinde de unde provine studentul. Pentru unii este ușor, dar pentru alții poate fi greu. Gramatica slovenă are multe specificități și poate fi dificilă pentru un străin.

Oana Voicu: Care ar fi timpul mediu pentru a învăța limba slovenă?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Aș spune că poate un an ar fi o perioadă potrivită. Studenții români au șansa de a începe să studieze limba slovenă aici, în România, la Universitatea din București, unde avem un lector pentru predarea limbii slovene. Am postat recent pe pagina noastră Facebook informații despre acest subiect, pentru cei care sunt interesați să înceapă să învețe limba slovenă.

Oana Voicu: Dar examenele de admitere pentru studenții străini?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: În unele domenii, studenții trebuie să susțină examene dacă doresc să se înscrie, în special pentru studii de specialitate, cum ar fi medicina sau dreptul.

Oana Voicu: Ce pot face studenții cu o diplomă?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Pentru studenții din UE nu există nicio problemă, aceștia au toate drepturile sub libera circulație a forței de muncă. Studenții din afara UE, după absolvire, pot aplica pentru un loc de muncă, dar companiile care îi angajează trebuie să facă formalitățile și să solicite permis de muncă sau viză de rezident. Este un proces birocratic. Slovenia colaborează cu mulți cercetători din întreaga lume. Atâta timp cât există o companie care își dorește abilitățile și care dorește să lucreze cu ei, atunci este complet posibil.

Costurile școlarizării în Slovenia

Oana Voicu: Care sunt taxele de școlarizare și costurile de trai în Slovenia comparativ cu alte țări?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Școlarizarea este mai mică decât în ​​alte țări europene, studenții au, de asemenea, posibilitatea de a studia gratuit. Ljubljana este scumpă, dar alte zone sunt destul de accesibile și ieftine. Cel mai scump lucru din Ljubljana este chiria. Un studio din Ljubljana începe de la 500 EUR / lună, deci chiria poate fi o povară financiară. Chiria în Ljubljana poate fi mai mare decât în ​​Berlin. Transportul este gratuit pentru studenții în Ljubljana și Maribor, cele mai mari două orașe ale noastre. De asemenea, studenții primesc cupoane pentru o masă pe zi. Acest cupon valorează poate 5-6 euro, iar restaurantele (există sute de restaurante înscrise în acest program) sunt obligate să vă ofere supă, un fel principal, o salată sau fructe și o sticlă de apă sau suc. Chiar și McDonald’s oferă pachete studenților în schimbul cupoanelor.

Timpul liber în Slovenia, opourtunități pentru studenți

Oana Voicu: Cum își pot petrece studenții timpul liber în Slovenia?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Există multe opțiuni: schi, ciclism, canotaj, caiac, există o mulțime de facilități publice pentru sport, totul, de la parcuri pentru role la terenuri de baschet, fotbal sau tenis. Avem biblioteci grozave, asociații excelente unde poți dansa, poți merge pe drumeții, există multe cluburi sociale, grupuri de limbi străine, aceste opțiuni sunt accesibile în toată țara.

Slovenilor le place să facă sport, face parte din specificul nostru ca societate, nu neapărat o parte a educației. Ne plac activitățile în aer liber, chiar și în zonele rurale puteți merge și juca fotbal pe un teren. În zonele rurale, fiecare mic sat are propriul teren de fotbal pe care îl întrețin foarte bine.

Avem o populație foarte activă și ar putea fi din acest motiv că suntem mai sănătoși. Am redus numărul persoanelor care fumează și care consuma alcool. S-ar putea să avem o dietă care conține prea multe grăsimi, dar altfel avem o populație destul de sănătoasă.

Programe de educație în sănătate publică

Oana Voicu: Aveți programe de educație pentru sănătatea publică?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: De fapt, avem multe programe educaționale cu privire la sănătate. Avem unul despre mișcare, altul despre alimentația sănătoasă sau programe de prevenire a cancerului, programe de screening pentru cancer. Speranța de viață este mai lungă în fiecare an pentru sloveni, dar vârsta sănătății stagnează. Anii de viață sănătoși este un indicator care arată până la ce vârsta trăiesc oamenii dintr-o societate fără o boală cronică. Pentru sloveni este 58 de ani și este un număr mic în comparație cu alte națiuni. Suedezii trăiesc sănătoși până la 68 de ani, ceea ce înseamnă încă 10 ani fără o boală cronică. Calitatea vieții este mai scăzută după această vârstă, costă mai mult și are un impact mare asupra finanțelor.

Așadar, lucrăm la numărul de ani de viață sănătoasă. Nu este doar o problemă a educației. Nu am tratat sănătatea mintală o perioadă lungă și a devenit ulterior o problemă de sănătate fizică. Multe dintre țările care nu s-au concentrat pe sănătatea mintală au această problemă, precum Slovenia. Acum avem o nouă strategie și suntem mai conștienți de problemele de sănătate mintală. Deci, dacă remediați sănătatea mintală, atunci veți putea, de asemenea, să creșteți numărul anilor de viață sănătoasă. Facem multe pentru natură și hrană sănătoasă, dar zona care influențează acum vârsta sănătoasă este sănătatea mintală, pentru că am luat-o de bună  mulți ani.

Vorbitul în public și comunicarea, abilități esențiale

Oana Voicu: Mai ai ceva de adăugat?

Deputy Head of Mission Timotej Šooš: Cred că o direcție interesantă este PIAAC (Programul pentru evaluarea internațională a competențelor adulților), care evaluează abilitățile adulților într-o societate. Slovenia a participat doar o dată sau de două ori, deoarece este scump (aproape 3 milioane de euro). Este un studiu foarte util pentru a înțelege societatea.

Și o altă direcție interesantă în educație ar fi vorbitul în public. Mulți tineri au idei uimitoare, dar le lipsește abilitatea de a-și exprima ideile în cuvinte și de a le comunica. Să vorbești în public este un  pas foarte important în educație. Retorica este una dintre cele trei domenii principale ale educației clasice, dar a dispărut din curriculum în majoritatea școlilor europene. Acest lucru nu este prezent în niciunul dintre sistemele noastre de învățământ ca materie separată. Pe de altă parte, studenții americani se descurcă foarte bine, toată lumea este instruită și dezvoltă abilități excelente de comunicare. Multe școli au observat recent această problemă, nu avem încă această materie în program, dar este ceva ce trebuie să aducem înapoi. Cred că este important să îi învățăm pe tineri cum să-și exprime ideile în cuvinte, este una dintre cele mai bune abilități și generației noastre îi lipsește încă.