Scroll Top
Surditatea egal izolare socială?

Societatea actuală nu este încă, atât de incluzivă pe cât ne-am dori, cu persoanele care se confruntată cu probleme de auz.

Într-adevăr, surditatea rămâne o cauză semnificativă a izolării sociale, fie că este vorba de surditate congenitală sau rezultatul îmbătrânirii naturale a urechii.

Specialistii, avertizeaza că este, in primul rand, vorba despre stereotipii.

Doamna Doctor Daniela NeacșuMedic Primar ORL, având  competentă în Foniatrie, abilităti în Electromiografie laringianăNeurolaringologie, Laser în ORL, Chirurgie endoscopică ORL, Audiologie ne explică faptul că există mai multe mituri și concepții greșite despre pierderea auzului, care pot perpetua și pot agrava stigmatizarea socială.

In ceea ce priveste combaterea acestora, Dr. Neacșu a identificat cateva „reflexe sociale” de adoptat: campaniile de constietizareredimensionarea steriotipurilor si promovarea inteventiei timpurii fiind cateva dintre acestea.

Despre rolul pecare il pot juca aceste campanii de educație și conștientizare în schimbarea atitudinilor societății față de pierderea auzului și în promovarea intervenției timpurii, Doctor Daniela Neacșu precizeaza:

  • Creșterea conștientizării: „Campaniile de educație pot ajuta la creșterea gradului de conștientizare în rândul publicului. Oamenii pot fi educați cu privire la importanța evaluării periodice a sănătății auditive și la semnele și simptomele care ar trebui să determine consultarea unui specialist”.
  •  Redimensionarea stereotipurilor: „Prin prezentarea unor povești de succes ale persoanelor cu pierdere de auz și prin ilustrarea modului în care aceste persoane pot duce o viață plină și productivă, se pot schimba percepțiile și atitudinile societății față de această condiție”.
  • Promovarea intervenției timpurii: „Educația și conștientizarea pot juca un rol crucial în promovarea intervenției timpurii pentru pierderea auzului. Oamenii pot fi educați cu privire la beneficiile identificării și tratării precoce a problemelor de auz, precum și la disponibilitatea și eficacitatea diferitelor opțiuni de tratament și tehnologii asistive”.

 

Surditatea sau pierderea de auz

Potrivit OMS, surditatea sau pierderea auzului reprezintă „incapacitatea de a auzi la fel de bine ca cineva cu auz normal”.

Surditatea poate fi de diferite tipuri:

 

  • surditate congenitală (surditate de la naștere)
  • surditate genetică (surditate moștenită de la unul sau ambii părinți)
  • surditate bruscă (accident sau traumă sonoră)
  • prezbicuzie (îmbătrânire naturală a urechii)

 

Cauze posibile ale surdității:

  • cauze ereditare
  • cauze accidentale, cum ar fi șocul auditiv
  • cauze naturale precum prezbicuzia
  • cauze patologice cum ar fi boala urechii, infecția etc.

 

Unii indivizi se nasc surzi. Știați ? Aproximativ 1 din 1.000 de copii se nasc cu probleme de auz. Cu toate acestea, surditatea poate apărea în orice moment al vieții din cauza traumei sonore, ca urmare a unei boli sau pur și simplu din cauza vârstei (presbicuzie).

Doctor Daniela Neacșu precizează că: „Educația și conștientizarea pot juca un rol crucial în promovarea intervenției timpurii pentru pierderea auzului. Oamenii pot fi educați cu privire la beneficiile identificării și tratării precoce a problemelor de auz, precum și la disponibilitatea și eficacitatea diferitelor opțiuni de tratament și tehnologii asistive”.

Surditatea este o dizabilitate reală, care necesită un diagnostic și o monitorizare specifică pentru a permite pacientului să atingă cel mai înalt nivel posibil de auz.

Cu toate acestea, există diferite grade de surditate care vor fi mai mult sau mai puțin invalidante. Pentru a remedia acest lucru, poate exista instalarea unui implant cohlear sau purtarea de aparate auditive.

Surditatea profundă îl obligă pe pacient să trăiască într-o lume complet diferită. El poate, de exemplu, să practice limbajul semnelor dacă însuşirea limbii nu a fost posibilă.

 

Persoanele surde în societate

Integrarea persoanelor surde în societate, precum și a persoanelor cu deficiențe de auz, implică diferite mecanisme:

 

  • democratizarea citirii pe buze și a limbajului semnelor
  • subtitrarea sistematică a programelor
  • informații accesibile pe hârtie
  • dezvoltarea obiectelor țînând cont de surditate (vibrații mai degrabă decât sunete)

 

Problemele de auz sunt depistate din ce în ce mai devreme, încă din primele zile de viață. Este cazul testului auditiv la maternitate.

 

Screening-urile ar trebui efectuate pe tot parcursul vieții la primele semne suspecte de pierdere a auzului.

Doamna Doctor Neacsu arată importanța intervenției timpurii prin „crearea unor programe de screening și intervenție precoce: Implementarea unor programe de screening auditiv în școli, centre de sănătate comunitare și alte locații accesibile poate ajuta la identificarea precoce a problemelor de auz și la furnizarea de intervenții timpurii. Aceste programe ar trebui să fie adaptate la nevoile și caracteristicile specifice ale comunităților defavorizate».

Pierderea auzului și lipsa de socializare

Pierderea progresivă a auzului este destul de insidioasă. Începe cu anumite sunete, anumite silabe, anumite frecvențe. Persoana mai întâi repetă, așteaptă, apoi se preface că înțelege chiar dacă propozițiile nu mai au sens.

 

Doctor Daniela Neacșu mentioneză că pierderea auzului este considerată doar o parte normală a îmbătrânirii:

„Acest mit sugerează că pierderea auzului este inevitabilă odată cu înaintarea în vârstă și că nu trebuie să fie luată în serios sau tratată. În realitate, pierderea auzului poate afecta persoanele de toate vârstele și poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții”.

Pe măsură ce pierderea auzului progresează, persoana care suferă de aceasta își va reduce treptat activitățile colective.

Totul începe cu dificultăți în participarea la conversații, problemele de auz pot fi însoțite de tinitus, dar și de o scădere semnificativă a contactelor sociale.

Până la urmă, cel care aude slab, sau care nu mai aude aproape că nu are contact cu lumea exterioară, din rușine sau resemnare.

Importanța screening-ului pentru problemele de auz și lupta împotriva izolării sociale

Odată diagnosticată pierderea auzului, pacientul poate încerca o corecție a auzului,  adaptată nevoilor sale pentru a-și recâștiga capacitatea de auz în limite admisibile.

Nu sunteți pregătit să vedeți un medic ORL? Puteți opta pentru un test de auz online fără obligații pentru a vă face bilanțul auzului în 5 minute.

Un alt mit, prezentat de Dr. Daniela Neacșu, este cel potrivit căruia, protezele auditive ar fi ineficiente sau inestetice.

„Acest mit poate determina persoanele cu pierdere de auz să ezite să caute ajutor auditiv, din teama de a fi stigmatizate sau de a fi percepute diferit. În realitate, protezele auditive moderne sunt foarte estetice și eficiente și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu pierdere de auz”.

De altfel, audiologii confirma că mulți pacienți se declara încântați că că -la numai o lună- de la adaptare reușesc să ia parte la conversații.

 

Rolul apropiaților persoanelor cu deficiente de auz

 

Doamna Doctor Neacșu, precizează și că un mit deosebit de frecvent întâlnit este acela că pierderea auzului nu ar afecta calitatea vieții.

„Acest mit minimizează impactul psihologic, social și emoțional al pierderii auzului și poate duce la subestimarea nevoilor și dificultăților persoanelor cu pierdere de auz.

Este important să contracarăm aceste mituri și concepții greșite prin educație și conștientizare, promovând înțelegerea și empatia față de persoanele cu pierdere de auz și asigurându-ne că acestea au acces la sprijin, servicii și tehnologii care să le permită să trăiască viața în mod plin și independent”.

În timpul unei prime întâlniri cu un audioprotesist, pacienții explică destul de des faptul că un apropiat a fost cel care a detectat pierderea auzului.

Semne ale pierderii auzului de care trebuie să fii atent la cei dragi:

  • nu mai înțelege ce se vorbește
  • crește volumul sonorului televizorului
  • pare că se deconectează complet în timpul unei convorbiri, pentru momente bune
  • prezinta disconfort sporit în timpul unui zgomot
  • acuza șuierat, bâzâit în urechi
  • nu mai aude anumite sunete

Expuși în mod repetat la eșecuri de înțelegere din cauza unei probleme de auz, pacienții ajung să consulte un ORL care prescrie corecția auzului.

Soluții exista!

Totul începe cu un diagnostic bun. Mai întâi trebuie să știm ce cauzează surditatea și, prin urmare, să definim sursa, atunci când este posibil.

Numai odată ce surditatea este înțeleasă poate fi tratată; un pas cheie în a permite persoanelor cu probleme de auz să revină la viața normală.

Odată găsită cauza surdității, specialiștii în auz sunt acolo pentru a oferi soluții adaptate fiecărui caz de pacient.

  • Pentru otoscleroză, de exemplu, exista o operație care poate fi efectuata de un medic ORL pentru a reduce calcificările.

Când pacientul nu dorește operația, sau dacă există riscuri pentru auzul său, el poate fi îndrumat pentru corectarea auzului pentru a    contracara surditatea conductivă.

  • În cazurile care afectează în mod specific cohleea, un implant cohlear poate fi luat in calcul, pentru a permite creierului să audă sunete care nu sunt transmise prin urechea medie.
  • Când diagnosticul este prezbicuzie (îmbătrânire naturală a urechii), pacientul poate apela la un audio-protezist specializat în tratamentul pierderii auzului.

Rolul său este de a determina frecvențele sonore pierdute și de a oferi o soluție auditivă adaptată stilului de viață al pacientului.

Există abordări sau tehnologii inovatoare, utilizate pentru a răspunde nevoilor nesatisfăcute de îngrijire a urechii și a auzului la nivel global

Doctor Neacșu ne încurajează, prezentandu-ne doar câteva dintre abordările sau tehnologiile inovatoare, utilizate pentru a răspunde nevoilor nesatisfăcute de îngrijire a urechii și a auzului la nivel global:

  • „Telemedicina: „Telemedicina sau teleaudiologia reprezintă utilizarea tehnologiei digitale pentru a oferi servicii de îngrijire a urechii și a auzului la distanță. Acest lucru poate include consultații online cu audiologi, screening-uri auditive efectuate prin intermediul aplicațiilor mobile și monitorizarea continuă a progresului pacienților cu ajutorul dispozitivelor portabile”.
  •  Dispozitive auditive inteligente (Aparate auditive de ultima generație): „Dispozitivele auditive inteligente sunt echipate cu tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială și conectivitatea Bluetooth, pentru a oferi o experiență auditivă mai personalizată și conectată. Aceste dispozitive pot fi controlate prin intermediul smartphone-urilor și pot fi integrate în alte dispozitive și servicii inteligente din mediul înconjurător al utilizatorului”.
  • Implant cohlear: „Implanturile auditive cochleare sunt dispozitive chirurgicale implantate care stimulează direct nervul auditiv, permițând persoanelor cu pierdere severă sau profundă de auz să perceapă sunetele și vorbirea. Tehnologiile avansate de procesare a semnalului și de electrostimulare au îmbunătățit semnificativ performanța acestor implanturi în ultimii ani”.

 

 

Strategii eficiente în schimbarea mentalității legate de îngrijirea urechii și a auzului, în special în mediile sociale, în care stigmatul și concepțiile greșite sunt profund înrădăcinate

Aceasta este realitatea; persoanele surde adesea nu vor să deranjeze și să ii facă pe cei din jur să se repete. Se izolează pentru a nu-și impune dizabilitatea societății, oamenilor pe care ii iubesc.

De aici, ar trebui să preia apropiații și ulterior societatea.

Doamna Doctor Neacșu ne arătă și câteva dintre aceste stategii, pe care societatea ar putea să le preia:

  • Educația și conștientizarea: „Organizațiile, asociațiile și autoritățile în domeniul sănătății auditive ar trebui să desfășoare campanii de educație publică pentru a informa oamenii despre importanța îngrijirii urechilor și a auzului”.
  • Promovarea egalității de acces la serviciile de sănătate auditivă:„să se asigure că toți oamenii au acces la screening auditiv, evaluare și tratament, indiferent de statutul socio-economic sau de alti factori”.
  • Combaterea discriminării: „Aceasta poate include promovarea angajării persoanelor cu pierdere de auz, crearea unui mediu de lucru accesibil pentru toți”.
  •  Promovarea modelelor de rol pozitive: „Promovarea modelelor de rol pozitive și a poveștilor de succes ale persoanelor cu pierdere de auz poate contribui la schimbarea percepțiilor și la încurajarea altor persoane să își caute ajutor și să se îngrijească de sănătatea auditivă”.

Depinde de fiecare dintre noi dacă vrem să devenim o societate incluzivă, sau preferăm să devenim „surzi” fară a avea o problemă de auz.

 

Disclaimer: Material realizat cu ajutorul Clarfon

Sursa:

https://www.ideal-audition.fr/nos-conseils/surdite-integration-sociale

Facebook
Twitter
LinkedIn
Email
WhatsApp