Alimentația este unul dintre factorii de stil de viață modifiabili care pot influența sănătatea generală

Prevalența bolilor alergice, cum ar fi astmul, eczema, rinita alergică (RA) și alergia la alimente, a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special în țările industrializate.

În paralel, a crescut și incidența bolilor cronice ale sistemului imunitar (CIDs), cum ar fi:

• artrita reumatoidă,
• colita ulceroasă și boala Crohn (boli inflamatorii intestinale sau IBD),

precum și bolile cronice legate de alimentație, cum ar fi

• obezitatea,
• diabetul de tip 2 și
• mai multe tipuri de cancer.

Știința nutrițională a evoluat. Initial, se punea un accent pe substanțele nutritive individuale și prevenirea deficiențelor nutriționale.

Ulterior, s-a insistat pe legatura dintre modelele alimentare sănătoase si s-a studiat daca acestea pot promova, preveni sau trata bolile netransmisibile, cum ar fi IBD (boli inflamatorii intestinale) și artrita reumatoidă.

Există unele dovezi din studiile observaționale (într-o măsură mai mică din studiile de intervenție) cu privire la efectul dietei asupra dezvoltării unor boli alergice, cum ar fi astmul.

Gestionarea alimentației în cazul alergiilor alimentare, rămâne în mare parte concentrată pe eliminarea alimentelor declanșatoare, menținerea unor aporturi adecvate de energie și nutrienți, și asigurarea creșterii optime.

Mai puțină atenție a fost acordată, pana acum, compoziției alimentației în ansamblu, ca terapie adjuvantă pentru susținerea funcției imunitare.

Aceasta, desi se recunoaște că nutrienții și alimentele au efecte imunomodulatoare și farmacologice asupra funcției imunitare și permeabilității intestinale.

EFECTUL SUBSTANȚELOR NUTRITIVE INDIVIDUALE, MODELELOR ALIMENTARE ȘI PRELUCRĂRII ALIMENTELOR ASUPRA FUNCȚIEI IMUNE

Dieta umană este necesară pentru :

• a susține creșterea și dezvoltarea,
• a menține compoziția corporală, furnizând:
  • atât macronutrienți (proteine, carbohidrați, fibre și grăsimi)
  • cât și micronutrienți (vitamine și minerale).

Compoziția dietei poate afecta funcția imună:

• atât din punct de vedere al substanțelor nutritive individuale, cum ar fi fibrele, vitaminele, acizii grași esențiali
• datorită diversității și varietății de alimente consumate.

S-a presupus că o creștere a consumului de alimente ultra-procesate, consumul de carbohidrați și grăsimi, a fost legat de debutul epidemiei de obezitate în Statele Unite, precum și al bolilor cronice.

Din cauza ca alcatuirea dietei s-a schimbat rapid în ultimele decenii, ponderea alimentelor ultra-procesate contribuie acum cu 30% -60% la aportul caloric.

Prin urmare, atunci când se evaluează efectul dietei asupra sistemului imunitar, este important să se evalueze contribuția substanțelor nutritive individuale, sinergia dintre substanțele nutritive din diferite modele alimentare și rolul alimentelor ultra-procesate.

Substanțe nutritive individuale

Substanțele nutritive și componentele non-nutritive, inclusiv vitaminele A, D, C, seleniul, zincul, fierul, fibrele și flavonoidele, sunt esentiale pentru o funcționare optimă a sistemului imunitar innat și adaptiv, contribuind si la dezvoltarea microbiomului intestinal și pentru o rezistență adecvată la infecțiile virale sau bacteriene.

Nutrienții joacă, de asemenea, un rol în funcția barierei mucoasei induc efecte imunomodulatoare prin interacțiunea cu microbiota intestinală.                        Contribuie de asemeni la schimbarea compoziției microbiotei intestinale.

Aceasta schimbare a microbiotei intestinale duce atât la procese antiinflamatorii, cât și la procese proinflamatorii, în funcție de complexul nutrient-receptor.

Cu toate că suplimentarea cu substanțe nutritive individuale poate fi benefică în stările de insuficiență, la persoanele sănătoase ele nu aduc beneficii generale și pot chiar provoca efecte adverse.

Un recent studiu sistematic și meta-analiză a arătat că suplimentarea cu substanțe nutritive individuale nu previne infecțiile virale respiratorii.

Efectele sinergice ale substanțelor nutritive în modelele alimentare

Cu toate că substanțele nutritive individuale au efecte imunomodulatoare, o combinație de substanțe nutritive poate avea efecte sinergice, ceea ce înseamnă că întreaga dietă are un impact mai mare decât componentele alimentare individuale.

Conceptul de sinergie alimentară, bazat pe premiza că interacțiunile dintre constituenții alimentelor sunt semnificative, a devenit din ce în ce mai acceptat

Substanțele nutritive sunt- de obicei -furnizate de diferite surse alimentare. Acestea afectează absorbția reciprocă, cum ar fi cuprul și zincul, și vitamina C, ca și fierul.

În schimb, antinutrienții, cum ar fi fitatul, pot reduce absorbția unor minerale, cum ar fi fierul.

Conceptul de sinergie alimentară susține ideea varietății alimentației și a selectării alimentelor bogate în substanțe nutritive, ca parte a dietei

Există ample dovezi că dieta occidentală, bogată în :

• grăsimi totale,
• grăsimi saturate,
• carne,
• zahăr rafinat și
• alimente procesate,

este legată de creșterea riscului de:

• mortalitate,
• inflamație de grad scăzut,
• perturbarea funcției barierei epiteliale intestinale și
• compoziția microbiomului proinflamator.

În special, un aport mare de alimente de origine animală induce:

• compoziție proinflamatoare a microbiomului intestinal, cum ar fi creșterea speciilor Firmicutes, Ruminococcus și reducerea Bifidobacterium,
• căile de sinteză a endotoxinelor.

Dieta occidentală este caracterizată de o densitate scăzută de substanțe nutritive, ceea ce înseamnă că are un conținut relativ scăzut de substanțe nutritive semnificative (fibre dietetice, acizi grași esențiali, minerale și vitamine) pe calorie, adesea numite „calorii goale”.

Alimentele cu conținut scăzut de substanțe nutritive conțin adesea nivele ridicate de zahăr rafinat, grăsimi saturate și sodiu.

Dietele bogate în calorii goale duc la o reducere a aportului de substanțe nutritive esențiale pentru un sistem imunitar innat și adaptiv optim, cum ar fi:

• vitaminele A, C, D,
• fierul,
• zincul,
• seleniul,
• magneziul,
• cuprul și
• acizii grași omega-3.

ROLUL MAI AMPLU AL NUTRIȚIEI ÎN SISTEMUL IMUNITAR

Nutriția și microbiomul intestinal

Microbiomul intestinal intră în contact strâns și continuu cu sistemul imunitar și influențează răspunsurile proinflamatorii și antiinflamatorii din intestin.

Un echilibru sănătos între gazda umană și microbiom și o microbiotă diversă sunt necesare pentru a menține în mod optim bariera intestinală și a susține funcțiile imunitare, prevenind astfel dezvoltarea bolilor.

Multe boli cronice, inclusiv alergiile, se caracterizează prin disbioză și reducerea diversității microbiotei.

Studiile au arătat convingător că dieta poate modifica atat rapid compoziția microbiotei, cat si pe parcursul săptămânilor și lunilor.

Pe lângă modificarea numărului și a compoziției bacteriilor din intestin, metabolitii produși de bacterii afectează ulterior:

• structura și funcția barierei epiteliale,
• metabolismul uman,
• funcția imunitară și
• sănătatea.

Nutrienții și componentele alimentelor, cum ar fi fitochimicalele, sunt utilizați de microbii din intestin pentru a promova sau inhiba creșterea lor și pentru a extrage energie pentru membrii selectați ai comunității microbiotei intestinale.

De asemenea, este important de menționat că dieta umană furnizează microorganisme, inclusiv cele formate în timpul producției alimentelor (adaugarea de probiotice, alimente fermentate).

Dovezi experimentale indică faptul că elementele non-nutritive ale dietei, precum;

• îndulcitorii artificiali,
• aditivii (emulsificatori, inclusiv lecitina, mono- și digliceridele acizilor grași) și
• sodiul

pot altera microbiota intestinală, crește translocarea bacteriilor prin epitelii și pot induce efecte negative mediate de microbiota în gazdă (de exemplu, intoleranța la glucoză).

Pe baza evidențelor actuale, dietele bogate în:

• fructe,
• legume,
• leguminoase,
• cereale integrale,
• nuci,
• pește gras ca sursă de acizi grași polinesaturați omega-3 și
• produse lactate fermentate (lapte bătut și iaurt)

au potențialul de a modifica în mod benefic compoziția și funcția microbiotei intestinale și de a preveni procesele inflamatorii intestinale care stau la baza multor boli cronice.

Diversitatea alimentelor

Efectul diversității dietei, adică numărul diferitelor alimente sau grupuri de alimente consumate într-un anumit interval de referință și modelele alimentare în timpul sarcinii, copilăriei și adolescenței au fost rezumate într-o revizuire realizată de Venter și colaboratorii.

O dietă diversificată a fost recomandată pentru sugarii cu risc crescut de a dezvolta alergii, dar nu înainte de vârsta de 4 luni, din cauza unui risc crescut de dermatită atopică la 2 și 6 ani.

Creșterea diversității dietei în primul an de viață este asociată cu un risc scăzut de astm în primul an de viață și cu un risc redus de dermatită atopică la 2, 4 și 5 ani.

Se presupune că efectele benefice ale diversității alimentelor induc toleranța prin:

• efectul asupra unei microbiote mai diverse,
• expunerea la un interval mai mare de alergeni potențiali și substanțe nutritive benefice.

Alergia la alimente

Un studiu prospectiv a constatat că o dietă a sugarului, care include cantități mari de fructe, legume și alimente preparate acasă, a fost asociată cu mai puține alergii alimentare până la vârsta de 2 ani.

Un studiu de caz-control în Grecia a arătat că elementele dietei mediteraneene ale mamei pot proteja împotriva dezvoltării sindromului de enterocolită indus de proteinele alimentare la copii, atunci când se adoptă metode tradiționale de gătit și se consumă frecvent pește, fructe și produse pe bază de grâu integral în timpul sarcinii și al alăptării.

Alergenicitatea laptelui crud (ne-prelucrat) poate fi mai mică decât a laptelui pasteurizat și procesat.

Dermatita atopică

Relativ puține studii au evaluat relația dintre modelele alimentare și dermatita atopică. Un studiu mare realizat în Columbia la copii cu vârste între 6 și 7 ani a arătat că fructele proaspete și leguminoasele (mazăre, fasole, linte) consumate de cel puțin trei ori pe săptămână ca parte a unei diete mai tradiționale au fost în relație inversă cu dermatita atopică.

Laptele de magarita nepasteurizat a fost asociat cu o reducere a simptomelor de dermatită atopică, iar consumul de iaurt în copilărie în Japonia a fost invers asociat cu dermatita atopică și sensibilizarea la alimente la vârsta de 5 ani.

Astmul

O revizuire sistematică a intervențiilor alimentare în astm a arătat că 15 din 28 de studii au arătat îmbunătățiri în ceea ce privește astmul, parametrii imunologici sau ambii.

Intervențiile promițătoare includ

• plante,
• amestecuri/extracte de plante și
• acizi grași polinesaturați omega-3.

Patru revizuiri sistematice au arătat o relație inversă între respectarea dietei mediteraneene și respirația suierătoare sau astm.

De asemenea, un studiu controlat efectuat la un singur centru care a evaluat eficacitatea dietei mediteraneene, suplimentate cu pește gras de două ori pe săptămână a raportat un efect pozitiv semnificativ asupra funcției pulmonare.

Un rezumat al revizuirilor sistematice privind astmul și aportul alimentar a arătat o asociere negativă între astm sau respirația suierătoare și aportul de vitamine C, E și D, precum și aportul de fructe și respectarea dietei mediteraneene.

Cu toate acestea, un sondaj mare realizat la adulți din Europa nu a găsit nicio asociere între consumul de fructe și legume și astm.

Datele provenite de la copiii greci cu vârste între 9 și 10 ani au arătat o asociere inversă între astm pe tot parcursul vieții și scorul pro-antioxidant al dietei (legume, fructe, suc proaspăt, pește), independent de alți factori.

Un studiu mai amplu efectuat la copii mai mici din 11 țări din America Latină a arătat o asociere negativă între respirația suierătoare actuală și aportul mare de fructe, precum și o asociere pozitivă între fast food/burgeri și respirația suierătoare la copiii mai mari.

Rinita alergică

Mai multe studii observaționale au arătat o asociere între compoziția alimentației și prevalența rinitei alergice.

Cepeda și colaboratorii au constatat o asociere negativă între consumul de fructe și rinita alergică la toți copiii și consumul de legume și rinita alergică la copiii mai mici.

Legătura cu consumul de fructe și legume în copilărie a fost evidențiată în alte studii.

Un model alimentar bogat în legume și niveluri serice mai ridicate de vitamina D a fost corelat cu un risc mai scăzut de rinita ușoară și persistentă la copiii coreeni.

De asemenea, flavonoizii din fructe și legume au fost asociați cu absența rinitei alergice la adulții italieni.

Într-un studiu prospectiv, realizat la copii școlari japonezi de 7 ani, prevalența astmului, a rinitei sau a oricăror simptome alergice la vârsta de 10 ani a fost semnificativ mai mică la cei cu un consum ridicat de fructe, la fel ca debutul oricăror simptome alergice pe parcursul studiului.

Studiile indică, de asemenea, un risc redus de rinoconjunctivită la copiii care consumă regulat alimente bogate în carbohidrați, cum ar fi cerealele, orezul și pastele, în timp ce pentru cei care consumă o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, situația este inversă.

Un consum regulat de dulciuri și grăsimi animale a fost asociat cu rinoconjunctivita declarată la copii, la fel ca un aport mare de carne la adulți.

Consumul de alimente procesate și fast-food a fost, de asemenea, legat de rinita alergică la copii.

Un model alimentar asociat cu un risc crescut de rinita alergică la copiii școlari din Hong Kong a inclus cantități mari de leguminoase, unt, nuci și cartofi.

DIETA DE SUPORT A SISTEMULUI IMUNITAR ÎN MANAGEMENTUL BOLILOR ALERGICE

Evidența prezentată în acest articol susține ferm, premisa conform căreia managementul dietetic al afecțiunilor alergice ar trebui să includă evaluarea compoziției alimentare totale și a efectelor sale asupra funcției imunitare, deși majoritatea evidențelor se bazează pe studii observaționale.

Nutrienții, alimentele și modelele alimentare au un efect benefic asupra funcției imunitare,

• fie direct,
• fie prin îmbunătățirea microbiotei intestinale,
• prin îmbunătățirea barierei epiteliale și
• prin îmbunătățirea stării generale

prin intermediul efectelor metabolice, epigenetice și antioxidante.

Având în vedere efectele procesării și proprietățile imunomodulatoare ale anumitor alimente, sfaturile și susținerea dietetice ar trebui să permită persoanelor cu alergii alimentare să treacă la modele alimentare mai sănătoase, în plus față de excluderea alimentelor declanșatoare.

Aceste sfaturi pot fi deosebit de importante pentru adulți, deoarece îmbătrânirea este asociată cu o modificare progresivă a permeabilității intestinale, cu inflamație cronică de mică intensitate, gastrită și o capacitate scăzută de a digera alimentele, ceea ce duce adesea la deficiențe nutritive, inclusiv niveluri scăzute de vitamina D, zinc și fier.

De asemenea, ar trebui acordată mai multă importanță obținerii unei diete de susținere a sistemului imunitar, în special, deoarece aceasta poate ajuta la menținerea sau chiar la obținerea toleranței.

Acest management activ este, de asemenea, necesar pentru a contracara evitarii  inutile a unor alimente (în special a grâului și a laptelui). Aceasta este o tendință în creștere în întreaga lume și este foarte răspândită în cazul persoanelor cu boli alergice, în special a celor cu  dermatita atopică și/sau alergii alimentare.

Eliminarea grâului și a laptelui poate duce la deficiențe de fibre alimentare, vitamine B, minerale precum iod, fier și calciu și vitamina B2.

În plus, deoarece nutriția funcționează prin interacțiune cu receptori (farmacologici), o dietă de susținere a sistemului imunitar ar putea fi integrată în managementul holistic al bolilor alergice pentru a îmbunătăți eficacitatea imunoterapiei sublinguale și a altor abordări, cum ar fi profilaxia pentru a preveni exacerbările.

Este important de menționat că, fiecare individ este unic, iar recomandările dietetice ar trebui să fie personalizate pentru a ține cont de nevoile și preferințele individuale.

De asemenea, este esențial să se consulte un profesionist din domeniul sănătății, cum ar fi un medic sau un dietetician, înainte de a face modificări semnificative ale dietei, în special în cazul alergiilor alimentare, pentru a asigura că se iau în considerare toate aspectele și pentru a se preveni eventuale deficiențe nutriționale.

Sursa: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/all.15687?fbclid=IwAR0FDmXeorHOTo4np1cE4oqlIasEFDW34l2rWe5eegXFmHRD45oF4XE4ksw