Am stat de vorbă despre educația în sănătate cu Dl. Profesor Universitar Doctor Laurențiu Dorobanțu, medic primar chirurgie cardiovasculara și pofesor Universitar de Chirurgie Cardiovasculară la Universitatea “Titu Maiorescu “din București.

Oana Voicu: Ce v-a determinat să vă implicați în partea de educație a tinerilor? De ce ați ales și zona aceasta?

În principiu, pentru a practica medicina trebuie să ne bazăm pe niște piloni, iar unul dintre pilonii cei mai importanți ai practicii medicale este educația. Acumularea de experiență, cunoștințe și rezultate fără a le împărtăși mai departe, nu este o opțiune corectă. Odată împărtășite, aceste elemente pot contribui la formarea multor generații de medici educați și bine formați.

Eu sunt implicat în procesul de învățământ din anul 2000 când am debutat ca preparator la UMF Carol Davila. Ulterior am plecat din această Universitate și m-am înscris în Universitatea Titu Maiorescu. În acest moment coordonez rezindențiat în domeniul chirurgiei cardiovasculare, astfel încât am medici rezidenți în pregătire în anul I, II și III.

Oana Voicu: Știu că ați făcut studii în Europa și în Statele Unite ale Americii. Ați observat o diferență între studentul român și cel străin?

Nu cred că există diferențe atăta timp cât studentul este curios și dornic de învățătură. Modelele educaționale sunt diferite în România și respectiv în restul Uniunii Europene și în Statele Unite ale Americii. Principiul fundamental diferit Europa versus America este faptul că în Statele Unite ne plătim studiile, iar în Europa, mai ales in Romania, suntem plătiți dacă învățăm bine. Acestea sunt două stimulente antagonice, dar curiozitatea, nivelul de pregătire și aplecarea spre învățământ sunt oarecum aceleași.

Oana Voicu: Care credeți că este nivelul de alfabetizare al pacientului român?

Nivelul de cultură medicală în România este unul foarte scăzut. Această problemă vine în principal din lipsa de educație în materiile de tip de biologie și materiile fundamentale din ciclul gimnazial și liceal. Atâta timp cât nu ai noțiunile de bază este foarte dificil de înțeles ceea ce se întâmplă în lumea medicală.

Totodată, curiozitatea medicală este destul de scăzută în România, apărând doar când avem vreo problemă de sănătate. Aici sunt vinovați atât pacienții, cât și medicii care nu dau, spre exemplu, o direcție clară pacienților. În principal, pacienții sunt insuficient ghidați și de aici pleacă și o mare neȋcredere ȋn sistemul medical românesc ȋn ansamblul său.

În străinătate de exemplu, oamenii sunt mai educați și mai expuși unor programe de sănătate, de tipul prevenţiei timpurii, conștientizării bolilor ȋn rândul tinerilor sau cauzelor sociale cu impact asupra sănătăţii, modului de viaţă sau calităţii vieţii, așa ȋncât conceptul de „awareness”, „a fi conștient de” este mult mai ridicat. Ȋn plus, au un nivel de încredere mai ridicat în medici. În România, nivelul de încredere este mult scăzut din cauza, repet, nu doar a pacienților cât și a medicilor, este o problemă a întregului sistem.

Oana Voicu: Ce faceți dumneavoastră în ceea ce privește educarea pacienților?

Eu ȋncerc să le explic pacienţilor cât se poate de clar ȋntreg parcursul terapeutic. Mi se pare că discursul medical trebuie aplicat în funcție de nivelul de educație și nivelul de cultură pe care îl are fiecare pacient în parte, iar medicul trebuie să se facă ȋnţeles fiecărui pacient.

Dacă oamenilor li se explică corect, pe ȋnţelesul lor, calm și cu răbdare despre ce este vorba, ei înțeleg. Pacientul nu are pretenția să înțeleagă o boală la nivelul unui medic, dar are pretenția de a înțelege ce i se face și de ce i se face, iar acest lucru nu este dificil de realizat dacă ne luăm timp să le explicăm pacienților.

Oana Voicu: Puteți să ne explicați mai multe despre activitatea pe care o desfășurați?

Specialitatea mea este chirurgia cardiovasculară, care adresează patologia cardică a adultului, realizând peste 80% din intervenţii minim invaziv. Ce fac diferenţiator este o chirurgie de nișă, introdusă în Estul Europei din anul 2015: chirurgia cardiomiopatiei hipetrofice obstructive. Aceasta se referă la rezolvarea chirurgicală a acestei patologii, a unei boli așa zis rare, ea fiind de fapt cea mai frecventă ca boală de inimă cu transmisie genetică.

Este o chirurgie foarte puțin dezvoltată la nivel mondial din cauza dificultății. Este foarte grea de înțeles și sunt foarte puțini mentori în acest domeniu. Această chirurgie se face ȋn acest moment în Italia și în România, dar și în Statele Unite. La nivel de experiență, centrul din România și Italia, se costituie ca al doilea centru european, chiar dacă sunt doar 120 de pacienți operați în cinci ani.

Sunt multe țări care se confruntă cu această boală, dar care rezolvă această problemă printr-o terapie intervențională, dovedit incorectă. Există o intervenție nechirurgicală, intervențională, fără operație, dar care este o soluție incompletă și nerecomandată.

În ultima vreme am fost prezenți la majoritatea congreselor de cardiologie, Societatea de Cardiologie fiind foarte implicată în ceea ce privește interesul știinţific, demersurile de diagnosticare și tratare pentru această boală, iar pacienții au început să fie diagnosticați.

Încercăm să fim prezenți pe diverse medii de comunicare pentru a ajuta pacienții să își găsească drumul către o rezolvare corectă. Sunt pacienți care sunt ghidați direct, iar alții care caută informații pe internet, de exemplu. Sunt de acord că aceștia pot să găsească informații greșite, dar în același timp, găsesc informații corecte care îi pot ajuta. În plus, cred că este important ca pacienții să comunice între ei și să schimbe păreri.

Oana Voicu: Ce alte zone mai acoperiți pe segmentul educației? Pe ce zone comunicați mai mult?

Suntem promotorii și cei cu cea mai mare experiență din România în ceea ce privește chirurgia cardiovasculară și chirurgia cardiovasculară minim invazivă. La momentul acesta, 80% din activitatea noastră este chirurgia minim invazivă. Este foarte important ca pacienţii să știe acest lucru și comunicăm constant pe aceste teme, pentru că este important ca pacientul să ȋnţeleagă beneficiile noilor tehnici chirurgicale minim invazive, superioare ȋn termeni de recuperare mai rapidă, complicații mai mici, spitalizare mai redusă. Sunt foarte multe avantaje pentru pacient.

În general, eu mă implic în tot ceea ce înseamnă educație medicală în bolile cardiovasculare în România. Este o mare nevoie ca oamenii să înțeleagă faptul că își fac rău având obiceiuri de tip fumat, mâncat mult etc. Este important ca oamenii să știe că există soluții atunci când se îmbolnăvesc. Dacă se ajunge la o intervenție chirurgicală trebuie ca oamenii să aibă încredere că este cea mai bună soluție pentru ei și să aibă ȋncredere ȋn cei care ȋi tratează.

Oana Voicu: Care sunt provocările actuale în ceea ce privește educația medicală și care credeți că ar fi viitorul?

Educaţia medicală este un concept amplu, care trebuie să vizeze mai multe paliere, ȋncepând cu educarea tinerilor și viitorilor medici, acum studenţi, rezidenţi, specialiști deja integraţi ȋn centrele unde profesează.

În al doilea rând, pacienții trebuie să înțeleagă ceea ce li se întâmplă, cu atât mai mult când este vorba de viața lor. Dinamica domeniului medical și vremurile pe care le trăim ne arată o evidenţă: sănătatea trebuie privită ca prioritate de facto. Educaţia pornește de la informare constantă, iar prin informare, pacientului I se dă șansa de deveni din ce ȋn ce mai participativ și mai implicat ȋn decizia medicală. De aceea, consider că implicarea specialiștilor ȋn comunicarea medicală este un proces esenţial ȋn educarea constantă a publicului.

Din păcate, nu ȋntotdeauna comunicarea medicală este corect făcută.  Dr. Google ar trebui transformat in “prieten”, nu ȋn “dușman”, oferind prin intermediul mediului on-line informaţie corectă, credibilă și avizată de medici și specialiști, pentru a evita alegeri care pot pune viaţa oamenilor ȋn pericol.

Aș mai sublinia ca esenţial ȋn educaţia medicală rolul empatiei. Omului trebuie să i se creeze un interes pentru a se educa, iar acest proces ȋnseamnă să depășim propriile limite de ȋnţelegere, prin ȋnţelegerea și asimilarea experienţei celuilalt. Este următorul nivel de cunoaștere ȋn comunicarea medic-pacient, dezvoltarea abilităţilor de empatie cognitivă, emoţională și compasivă. Noi tratăm oameni, cu trup, minte și suflet.

Prof. Dr. Lucian Dorobanţu este Profesor Universitar de Chirurgie Cardiovasculară la Universitatea “Titu Maiorescu “din București, Doctor în Medicină din 2008 și conducător de doctorat abilitat din 2021. După absolvirea UMF Carol Davila, și-a definitivat studiile de specialitate în străinătate, ȋncepând cu un Masterat în Circulație Extracorporeală și Asistare Circulatorie obținut la Universitatea „Paul Sabatier” (2002, Franța).  Au urmat apoi stagii succesive în plastii de valvă mitrală și aortică, bypass integral arterial, chirurgia rădăcinii aortice, dar și în chirurgie vasculară, în cadrul Spitalului CHU Rangueil din Toulouse, Franța, sub îndrumarea Prof. Yves Glock (2001-2002) şi ulterior sub îndrumarea Dr. Marco Diena, de la Clinica San Gaudenzio din Italia (2006, 2007, 2008).