Este al treilea an școlar în care elevii și profesorii sunt nevoiți să părăsească sălile de clasă și să continue orele în sistem online. Nu pot să nu mă întreb: au chiar toți elevii tablete sau un dispozitiv electronic potrivit pentru învățarea online? Există conexiune de internet rapidă în toate localitățile din mediul rural? Știu toți profesorii cum să folosească dispozitive digitale? Aceste întrebări elementare încă nu au răspuns, din păcate. Chiar dacă sunt firme sau persoane fizice dispuse să se implice prin donații de echipamente, cei mai mulți nu știu de unde să înceapă această procedură anevoioasă și atât de puțin transparentă.

Toți ne gândim că ar trebui să fie un loc în care oricine este interesat, să găsească toate informațiile astfel încât donația/sponsorizarea să se întâmple cât mai repede. Bineînțeles că toți ne gândim că aceste informații cu nevoile elevilor, profesorilor și ale școlilor ar trebui făcute publice, eventual de către Ministerul Educației, dar nu e așa. Însă există o asociație, Narada, în care o echipă de oameni vizionari s-au hotărât să construiască o platformă online în care să apară semnalizate toate lipsurile cu care se confruntă toți elevii, profesorii și școlile.

Vorbind despre acest instrument inedit și extrem de util, care se numește HartaEdu, cu Andra Munteanu, co-fondator al Asociației Narada și cu Anca Andreea Pavel, project manager al proiectului HartaEdu.ro, am aflat cum funcționează această platformă.

Anca: „HartaEdu este o platformă-voce, de activism care le permite școlilor, elevilor, părinților, profesorilor, absolut tuturor celor îngrijorați să își recapete vocea, să intre pe platformă și să spună „Uite, lucrul acesta nu funcționează în școala mea sau în școala de lângă mine”. Iar apoi, pe cealaltă parte sunt soluțiile concrete pe care le oferă HartaEdu.ro, adică apropierea mediului de business de școli. Prin HartaEdu.ro, alertele depuse de școli, profesori, elevi sau părinți sunt comunicate companiilor locale sau celor din regiune, care apoi se pot implică prin bunuri, servicii sau prin sponsorizări în bani. Bineînțeles și persoanele fizice pot face același lucru.”

Andra: „Cumva noi ne-am uitat foarte mult la simplificarea lucrurilor, pentru că implicarea în educație este extrem de greoaie. La nivel de societate există percepția că această implicare este necesară, iar odată cu pandemia este mai mare, doar că nu aveam până acum un instrument eficient, pe care să poți să intri și să fie la trei click-uri distanță. OK, eu sunt din Vaslui și să zicem că am două laptopuri de dat. Bineînțeles sunt interesată să contribui în localitatea din care provin și atunci mă uit la cea mai apropiată școală de lângă mine în Vaslui căreia i-ar folosi tocmai acest tip de bun. Exact așa funcționează și HartaEdu.ro, poți să intri pe platformă, ai mai multe filtre și vei vedea alertele lansate în proximitatea ta. Pe de altă parte, acum că am deschis circuitul activ, pentru utilizatori activi, avem indexate câteva zeci de mii de IMM-uri.”

„Lipsuri” este un termen pe care îl auzim foarte des în educație; nu avem spații potrivite pentru clase, nu avem săli de sport amenajate corespunzător, nu avem laboratoare echipate. Auzim de cel puțin 30 de ani despre nevoile din învățământ. În plus, acesta este al treilea an școlar întrerupt din cauza pandemiei. Acum, listei lungi de lucruri necesare pentru o bună desfășurare a actului educațional, i se adaugă noi articole: laptopuri pentru profesori pe care să își pregătească materialele pentru orele online, lavaliere pentru profesori ca să poate fi auziți mai bine de elevi atunci când predau online, tablete pentru elevi, internet rapid, materiale în format digital pentru elevi. Acestea sunt doar câteva din elementele noi care se adaugă listei lungi și vechi de lucruri absolut necesare în școli.

Am întrebat-o pe Anca, după cartografierea problemelor din educație, ce se întâmplă cu ele?

„Pe HartaEdu.ro avem indexate 80.000 de contacte de la 70.000 de IMM-uri. Către ele pleacă notificări, cam din două în două săptămâni. Oamenii sunt înclinați să doneze în comunitatea din care fac parte, așa că alertele cuprinse în newsletter sunt cele din proximitate (o rază de 60 de km). Companiile primesc informații despre nevoile elevilor și ale școlilor din apropiere, iar când văd o alertă cu care ei rezonează, pot să o aleagă și să se implice în rezolvarea alertei respective. Anumite alerte, cele urgente, (de exemplu, despre școli în care condițiile pun în pericol sănătatea elevilor) sunt trimise tuturor companiilor, indiferent de locația lor, oferind tuturor posibilitatea să se implice. Bineînțeles că sistemul de newslettering are scopul de a stimula implicarea mediului privat, dar și un scop informațional, în sensul că foarte multe dintre IMM-uri nu au (încă) în agendă ideea de a contribui în educație. Atunci genul acesta de newsletter îi ajută să observe situația și să rămână informați, iar atunci când vor lua în considerare să facă genul acesta de mișcare, pe care în trecut nu au făcut-o, să știe de unde să înceapă și care este procedura.”

HartaEdu este lansată cam de două săptămâni. În acest timp, înțeleg că elevii, profesorii, părinții și toți cei care au observat probleme și lipsuri care împiedică o bună desfășurare a orelor, au putut să acceseze HartaEdu.ro și să semnalizeze o problemă, printr-o alarmă postată pe hartă, în dreptul localității/școlii respective.

Anca, ce poți să ne spui despre primele săptămâni după lansarea Hărții Edu?

„Pe platformă sunt indexate patru tipuri de alerte: alerte despre școală, clasă, elevi, și profesori. Avem deja peste 250 de alerte publicate în principal de către profesori. Avem cam 500 de profesori în comunitate, ceea ce înseamnă că mai sunt câțiva dintre ei care încă își scriu alertele. Până acum avem 19 alerte rezolvate, în timp ce alte câteva se află în curs de rezolvare. Incredibil a fost să vedem cum comunitatea rezonează instant cu alertele despre elevi. Alertele despre elevi nu rămân foarte mult timp pe platformă. Până acum, de fiecare dată când am avut un elev care avea nevoie de un dispozitiv, i-a fost oferit în decurs de câteva zile, ceea ce a fost o surpriză plăcută.”

Acum, că începeți deja să aveți o imagine asupra urgențelor din educație pe măsură ce sunt postate alerte, ce puteți să spuneți de distribuția lor? Sunt zone unde sunt mai multe probleme și care sunt reprezentate de mai multe alerete pe HartaEdu.ro? Cum ți s-a părut distribuția primelor alerte, Anca?

„Școlile din mediul rural sunt foarte dificil de localizat și contactat; comunicarea cu ele este destul de greoaie și deseori blocată de lipsa conectivității. Accesul la genul acesta de inițiative, la platforme tehnologizate cum este HartaEdu.ro, în zona rurală se poate face doar prin implicarea Inspectoratelor Școlare. Am făcut un apel către ei, pentru a face cunoscută inițiativa HartaEdu.ro școlilor din județele lor, școli care își pot semnala propriile alerte și primi ajutor. În Prahova și în Bacău sunt înregistrate ceva mai multe alerte, iar acest lucru se datorează și unei colaborări bune pe care am avut-o până acum cu inspectoratele respective, dovadă că o cooperare sănătoasă a autorităților locale face o diferență enormă în astfel de spețe.

Dar în ceea ce privește rezolvarea alertelor, nu s-a observat o înclinare a balanței în funcție de zona în care se aflau aceste școli. A cântărit mai mult de felul în care oamenii au perceput alertele, iar cele despre elevi au fost rezolvate cel mai repede pentru că, bineînțeles, oamenii rezonează cu copiii aflați în situații de criză.”

Revenind la mediul de afaceri, acolo unde sunt resursele care ar putea contribui la rezolvarea urgențelor din educație, în România există o neîncredere atunci când vine vorba de donații în general. Cum faceți voi să alungați neîncrederea celor care ar fi interesați să se implice? Dacă o companie vrea să doneze, cum urmărește și cum se sigură că acel lucru se întâmplă. Ce faceți cu scepticii?

Anca: „Platforma este gândită cu idee de transparență în minte. Când o alertă este înscrisă, cineva din echipa noastră o verifică, iar dacă nu sunt suficiente informații actualizăm alerta astfel încât să fie suficient de clară. Multe dintre alerte semnalizează probleme pe care le au de ani de zile și de cele mai multe ori putem găsi dovezi din media.

După ce este verificată, alerta se aprobă și primește o bifă pe care publicul deja o asociază cu semnul obișnuit din Twitter sau Instagram. Datele de contact ale școlii și ale profesorului, cu acordul lor, sunt publice. Donatorul are posibilitatea oricând să îi contacteze direct, iar până acum așa s-a întâmplat, au sunat personal, au văzut despre ce este vorba și s-au convins că într-adevăr alerta este una reală. Există un formular de contact în dreptul alertei pe care donatorul/sponsorul îl completează și care apoi este trimis către noi și către școală. În felul acesta putem să preluăm monitorizarea, să contactăm școala după un timp, să vedem ce s-a întâmplat.

În momentul în care donatorul ne confirmă că a făcut livrarea sau transferul, noi cerem factura, fotografii sau ambele și le postăm pe HartaEdu.ro, la alerta respectivă.”

Andra: „În ceea ce privește trasabilitatea, de cele mai multe ori, utilizatorul merge direct către școală, iar noi încercăm să urmărim, pentru că firmele care intervin pentru școală urmează să aibă beneficii comerciale în baza aceste acțiuni.”

Dar cum răspunde comunitatea de business la solicitarea voastră de a se implica în educație?

Andra: „Deschidere există și se datorează și faptului că România este una dintre puținele țări din lume care are un beneficiu fiscal, în sensul că 20% din impozitul pe profit pot fi donați către entități non-profit. Sunt banii care nu costă, dar nu toate firmele au această informație foarte clară în minte, că există această procedură și că pot să decidă ce fac cu aceste fonduri. Imaginează-ți că funcționează asemeni unui ecosistem: pe de-o parte tu ajuți școala cu fonduri pe care oricum le-ai fi dat statului, după care ai și un beneficiu comercial de pe urma acestei acțiuni. Pentru firme este un beneficiu că ajută școala respectivă, inclusiv dintr-o perspectivă financiară. Munca noastră, în zona asta, înseamnă să popularizăm atât platforma, cât și faptul că există acest beneficiu fiscal pentru donatori. Obiectivul nostru este să pornim o tendință în implicarea companiilor de toate dimensiunile. Platforma își va fi atins misiunea în momentul în care vom avea într-un an și 1000 de companii care ajută 1000 de școli. Miza noastră nu este neapărat valoarea financiară a ajutorului, ci cât de mulți sunt cei care sprijină. Noi vedem acest lucru ca o misiune pe termen lung, pe câțiva ani, pentru că în viziunea noastră există și acest lucru, nu putem să spunem niciodată că anumite lucruri ar trebui făcute de stat. Nevoile sunt de o complexitate atât de mare în comunitate, încât trebuie să existe un plan B și planul B nu poate să fie decât implicarea mediului de business.”

În încheiere, care este mesajul vostru pentru cei care au o nevoie legată de procesul educațional, dar și pentru cei care doresc să contribuie?

Andra: „Aș dori să subliniez că HartaEdu.ro, acest sistem de primiri urgențe din educație, este unul foarte bun pentru felul în care funcționează, din perspectiva faptului că orice tip de urgență poate să fie semnalată acolo. Apoi, noi încercăm să mobilizăm comunitatea de business pentru o rezolvare rapidă, mai ales că multe dintre urgențe stau nerezolvate de ani de zile, unele chiar de mai bine de 20 de ani. Noi ne uităm nu la 20 de ani, ci la doi ani, două luni sau dacă se poate două săptămâni.”

Am intrat pe HartaEdu.ro să văd exact cum arată această platformă despre care am discutat cu Anca și Andra și ce mi-a atras atenția este felul în care sunt organizate alertele, așa că le voi prezenta în continuare, pentru o mai bună claritate:

• Alertă elevi – mapează urgențele elevilor: cărţi, manuale şcolare, laptop-uri, PC-uri, tablete, rechizite, etc.
• Alertă profesor – mapează urgenţele profesorilor: imprimantă, tablă interactivă, tablete, cursuri dezvoltare personală, conținut digital, catalog electronic etc.
• Alertă clasă – mapează urgenţele sălii de clasă: mobilier, bănci, kit-uri educaţionale, videoproiector, instrumente muzicale, echipamente sportive etc.
• Alertă școală – mapează urgenţele şcolii: infrastructură electrică și sanitară, amenajări interioare și exterioare, bibliotecă, conexiune internet etc.

Toți cei care se regăsesc în lista de mai sus pot să acceseze HartaEdu.ro și să înregistreze ce ar avea nevoie.

În realitate, nu contează de unde vine ajutorul, de data aceasta a venit din partea unei echipe care a pus educația pe primul loc. Sunt eforturi care se fac azi, iar beneficiile se vor vedea peste ani, așa funcționează investiția în educație. Eu personal, cred că HartaEdu.ro este un proiect minunat, care abordează una dintre cele mai grave și complicate probleme cu care se confruntă România în prezent, după cele din sănătate.

Acest articol este un apel pentru cei care se confruntă lipsuri în educație, să intre pe HartaEdu.ro și să înregistreze o alertă, dar și către mediul privat, să direcționeze 20% din impozitul pe profit către educație. Acum, mai mult ca orcând, prin HartaEdu.ro procedura este una rapidă și transparentă. În plus, acum e momentul!