Florina Russu este profesor de limba engleză, consilier de imagine educaţional, coordonator de programe educative și scriitor. Ea a fondat prima Academie a Eduprenorilor din România, Globularia. Ea ne-a povestit despre cel mai nou proiect în care este implicată „My first journal”

1. Pentru mine jurnalul era ceva intim și scriam acasă, de multe ori după ce se culcau toți. Cum funcționează jurnalul la școală?  Am aflat că ați folosit scrisul într-un jurnal ca metodă de predare și învățare chiar din primii ani la catedră. Ce spun copiii când primesc pentru prima dată un jurnal la clasă? Vor să scrie copiii în jurnal? De ce este scrisul într-un jurnal important?

Fiecare profesor are parfumul său, farmecul său aparte, înclinații pentru anumite metode. În cei 15 ani la catedră, una din constantele stilului meu de a preda a fost stimularea imaginației creatoare prin cuvinte şi scris. Sunt foarte multe exerciții creative pe care le putem alege să le facem la clasă cu elevii, eu foarte adesea le recomand să-şi aștearnă gândurile pe hârtie/caiet, clar, curat, scurt şi sincer. Îi încurajez să folosească, pe cât de des posibil, scrisul de mână. Le spun că pot scrie despre ceea ce îi frământă, despre ceea ce visează sau la ce anume visează și că exprimarea în scris este o practică bună de a-şi pune sub lupă emoţiile, gândurile, opiniile, comportamentele. Le mai spun că, atunci când se aşază şi scriu, trebuie să o facă pentru ei, iar în măsura în care doresc să împărtășească cu mine parte din notițele lor, sunt acolo, atentă, să îi ascult.

Elevii primesc primul jurnal de reflexie la prima oră de dirigenție din clasa a V-a. Este cadoul pe care profesorul îl face, o surpriză plăcută. Acum sunt la a 3-a generație de elevi (*completă, adică V-VIII) şi le cuprind emoțiile deschiderii acestei bijuterii pe care o vor purta peste tot: în bucătărie, pe noptieră, unii la fân sau la strâns de cartofi, ori în vacanțele la bunici, alții la neonul metropolei care bate pe pervazul ferestrei de la etajul 8. Un consilier de dezvoltare personală e un “şlefuitor de diamante”. Are grijă de sănătatea emoțională a clasei sale de elevi. Copiii chiar foarte repede se ataşează de acest jurnal deoarece acolo ei îşi vor pune ordine în gânduri şi vor fi oneşti fată de ei. Scrisul în jurnal este despre onestitate. În fața ta nu poți sta decât cu adevărul. Temele manualelor de consiliere şi orientare (prietenia, stima de sine, bullyingul, stilul de viată sănătos, realitate virtuală, iubire, sport etc), discuțiile pe care le purtăm la ore şi tot ce se întâmplă înafara orelor se aşterne cumva ca o poveste care capătă coerență doar prin rutina rândurilor. Şi lor le place tot mai mult să se destăinuie jurnalului, pe zi ce trece, deoarece confidențialitatea nu le este încălcată, nu primesc note, ideile din jurnal sunt provocatoare, iar oamenii, prin firea lor primară mărturisesc. Actul de a mărturisi despre lucrurile pe care le fac, care mi se întâmplă, sunt un dialog continuu cu ceilalți si cu mine însămi. Acest dialog, când are loc într-un mediu optimist, el îmi dă siguranță şi este eliberator, terapeutic şi meditativ chiar.

Fără excepție, toți elevii au ținut un jurnal, pe oglinda sufletului lor: unii au desenat, alții si-au notat bancuri, sau un cod, un alt limbaj, alții au scris compuneri, citate din filmul preferat, din cărțile citite, despre bucuriile lor, dar, mai ales, jurnalul este util tuturor copiilor în a căror viață se întâmplă şi tragedii, abandon, viol, sărăcie cruntă, bătaie, bullying, cyberbullying, reproşuri, parenting în extreme religioase etc. În aceste cazuri, jurnalul devenea singurul lor prieten, până când veneau spre mine să îi ajut mai mult, liantul lor spre o relație mai bună cu părinții, prietenii, iubitele/iubiții sau cu şcoala în general.

2. În contextul în care suntem cufundați într-o lume digitală și totul este la un click distanță, ce părere au copiii despre scrisul de mână? Vi s-a întâmplat să întâlniți copii care țin un jurnal, însă scris la calculator? Care este diferența pe care ați observat-o la copiii care scriu de mână?

JOURNALINGUL este o tehnică care foloseşte scrisul de mână, dar poți să scrii şi în jurnalul digital MY FIRST JOURNAL. Față de o AGENDĂ, ORACOL sau “DIARY”- cum spune americanul, sunt lucruri puțin diferite şi cu grade de dificultate diferite. Jurnalul digital sau clasic are gradul de dificultate cel mai mare, copiii nu se mai simt foarte confortabil să scrie în general, nu doar de mână. Noi căutăm să intre în fluxul scrierii, în vraja cuvintelor. Odată ce stabilim că nu e nevoie să ne inhibe pagina albă pentru că nimeni şi nimic nu e perfect, la lista lungă de beneficii pe care deja le-am menționat (confidențialitate, uşor accesibil, fără taxe, uşor portabil, terapeutic) se adaugă cel mai frumos plus: o grafică absolut amuzantă, cu personaje alb-negru, care dau frâu liber creativității, imaginației, inovației într-un mod sistematic, ordonat. Deseori, punând pe hârtie anumite gânduri, ajungem să ne dăm seama că multe limite nu există în realitate, ci doar cele pe care ni le impunem noi înşine. Aşadar, jurnalul şi scrisul îmbunățățesc EXPRIMAREA. Ținând un jurnal învățăm despre claritatea ideilor, despre fluență în argumentare şi despre forme, stiluri diverse, tonuri de comunicare. Studii recente arată că scrisul de mână îi ajută pe copii să învețe mai mult și să memoreze mai bine.

“Ce se întâmplă în creier când scriem de mână?” le explic eu copiilor. Scrisul de mână intensifică activitatea din zona senzorio-motorie a creierului. Apăsarea stiloului pe hârtie, ținerea lui în mână, vizualizarea literelor pe care le scrii, ascultarea sunetelor pe care le faci scriind, toate astea pun în mișcare o mulțime de simțuri. Experiența simțurilor stimulează legături între părți diferite ale creierului și îi încurajează să învețe, să asimileze. Scrisul de mână combină percepția vizuală, motorie şi cea cognitivă, de aceea este un proces mult mai lent, care necesită mai multă implicare decât folosirea tastelor pentru scris. Folosind mai multe zone ale creierului, atât din emisfera dreaptă, cât şi din cea stângă, scrisul de mână poate stimula creativitatea mai mult decât folosirea unei tastaturi, dar, în ambele cazuri, este punct de plecare pentru un adult creativ, care îşi va putea trăi viața mai flexibil şi care se poate reinventa de fiecare dată când e nevoie. Un simplu jurnal îți poate schimba viața prin exersarea imaginației şi a libertății de opine. Să fii liber în manifestările tale este un act de iubire, acceptare şi evoluție!

3. Pentru „My first JOURNAL” știu că ați făcut înainte o cercetare amplă, cum au reacționat copiii care au participat la proiectul pilot? Ce întrebări au pus copiii înainte de începerea proiectului pilot „My first JOURNAL”? Au fost copii care au abandonat pe parcurs? Care au fost beneficiile pentru copiii care au finalizat proiectul pilot „My first JOURNAL”? Au fost copii care la final au spus că vor continua „My first JOURNAL”?

JOURNALINGUL ca metodă coerentă nu a avut şi nu are alt sprijin pe piața de carte educațională din România, până la inițiativa noastră, a mea şi a elevilor mei, cărora li se pare cool să ai jurnal la orice vârstă şi să îl foloseşti şi la şcoală şi acasă. Ştiam că e ceva nemaipomenit şi îmi doream să îl împărtăşesc şi cu celalți profesori şi cu alți elevi cât mai repede.  Apoi, Alexandra Bădiță, co-autoarea MY FIRST JOURNAL-Preşedinta Academiei de Journaling din România, Self-Esteem and Storyteller International Coach , www.alexbadita.com, a urcat acest Jurnal pe pagina sa, de unde se poate comanda foarte usor: https://alexbadita.com/product/journal-for-kids/.

În curând se va găsi şi pe Amazon, în format e-book, o variantă digitală, printabilă, pentru cei interesați. Într-un an de zile, am selectat şi am testat cele mai bune variante de întrebări pe teme de interes, cu elevii a trei şcoli din Cluj-Napoca, cu vârste între 10-14 ani. Astăzi suntem fericite să anunțăm că atât copiii din țară (Ploieşti, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Bucureşti, Sibiu, Braşov, Iaşi), cât şi din străinătate (Anglia, India, Italia, Australia, Canada), au comandat acest jurnal, prin profesorii, consilierii, terapeuții, psihologii sau părinții lor. Beneficiile copiilor care au alcătuit jurnalul sunt multe: satisfacția de a fi inițiatorii acestui proiect unic în România, o engleză foarte bună, un lucru în echipă extraordinar şi timp valoros petrecut cu ei înşişi şi cu diriginta lor. Îi iubesc foarte mult pe toți! Sunt atât de motivați încât vor să ne ajute să scoatem MY FIRST BABY JOURNAL-pentru copiii din clasele a III-a şi a IV-a, astfel încât să acoperim şi vârsta de 8-10 ani.

Chiar dacă suntem în plină digitaliadă, în aceste momente totul legat de şcoală e electronic, cu atât mai mult elevii au simțit să scrie, să se cunoască conectându-se repede şi mai uşor cu copii din lumea întreagă. A fost foarte uşor de implementat proiectul pilot deoarece pentru aceste exrciții nu au nevoie decât de foaie, bună dispoziție şi de un creion, un stilou.

4. În copilăria mea, jurnalul era un caiet în care scriam și atât, poate desenam dacă mă simțeam inspirată. Arată la fel și acum „My first JOURNAL”?

MY FIRST JOURNAL este un jurnal premium dedicat copiilor și adolescenților. Are un design foarte atractiv, iar selecția exercițiilor a fost făcuită de copiii care au lucrat cot la cot cu noi. Acesta este un material auxiliar pentru clasă și face parte din proiectul ”Journaling în școli”, dedicat elevilor pentru a începe să scrie în jurnal. Este o combinație între o agendă tip planner și un jurnal cu întrebări ghidate pentru dezvoltare personală și reflectare. Astfel că se poate găsi şi o planificare zilnică, dar şi exerciții de recunoștință, întrebări de reflectare, setare a intențiilor, inspirație, creativitate pentru jocul de-a mărgelele din cuvinte, mini-visionboard, cărți, filme, citate inspiraționale educațive.

„My First Journal” este o invitație la autocunoaștere și exprimare a emoțiilor pe hârtie. Obiectivul nostru este de a transforma procesul de învățare într-unul distractiv și atractiv, iar scrisul în jurnal le va fi de folos pentru toate celelalte materii, dar și pentru dezvoltarea personală, emoțională și intelectuală.

Jurnalul este în limba engleză pentru a stimula extinderea vocabularului și practicarea exercițiilor de la orele de engleză, dar mai ales subiectele ariei consiliere și dezvoltare personală.

Pe copertă, şi pe mai mult de 100 de pagini din totalul de 120, se pot observa mai mulți adolescenți curioşi, caricaturali, care mereu îşi bagă nasul peste tot şi în toate, mereu au o opinie despre tot şi toate, aşa cum sunt copiii de vârsta lor din sălile de clasă. Ei devin camarazi de joacă într-o atmosferă optimistă, veselă, şugubeață şi genaratoare de dezbateri. De la întrebări legate de carieră, time management, meditație, mindfulness and hearfulness, mai avem şi un calendar al pisicilor şi mârtanilor abramburiți, un advent al faptelor bune din 1 decembrie până în 24 decembrie, jocuri de cuvinte şi de identificare a emoțiilor şi un rebus al meseriilor viitorului.

5. Unul dintre beneficiile Jurnalului este exersarea limbii engleze, însă cum influențează scrisul în „My first JOURNAL” descoperirea de sine sau gestionarea emoțiilor? Ce fel de instrument este pentru un formator? Dar pentru părinte?

Câteva sfaturi pentru formatorii/profesorii care sunt acum în programul nostru şi consideră jurnalul de reflexie un bun prilej de se simți bine la ore, de a reduce gândurile automate şi intruzive şi de a fi profesorul “altfel”, la fel de bun şi în managementul stresului şi luarea de decizii pentru clasa ta, chiar dacă tu nu ai acces la ce scriu copiii decât în măsura în care ei aleg să împărtăşescă cu tine gândurile lor.

• Dragi colegi, aveți răbdare! De multe ori, gândurile copiilor nu li se limpezesc instant. O pagină de jurnal n-o să le clarifice totul deodată — dar le va da răgaz să reflecteze, puțin câte puțin, asupra detaliilor şi evenimentelor din viața lor.
• E suficient să fie utilă experiența, aşadar lasă-i spațiu elevului sau chiar copilului tău de acasă, dacă eşti şi părinte— acceptă orice: exprimări scurte sau descrieri lungi, lirice, epice sau dramatice. O simplă frază, sau o listă, sau stilul stream-of-consciousness, un roman fluviu, prea multe glume sau obscenități… lasă-i libertate şi iartă-l de orice” tantrum” pe care îl face în scris.
• Ce le repetăm?  “Începi de unde esti. Scrie ce-ti vine în minte. Ce vezi în jurul tău? Ce gânduri îți trec prin minte? Ce nu-ți dă pace? Ai mintea goală? Scrie asta. Ai mintea plină? Descarcă o parte din gânduri. Secretul tău e şi secretul meu.”
• Încearcă formatul ”cu liniuță” (adică bullet- list) sau orice joacă de caligrafie. Unii scriu lăbărțăt, alții nu mai lasă aliniate, nu mai pun ghilimele… Pregăteşte-I pentru momentul când simte nevoia să scrie oricând, orice, oricum! Foloseşte limba engleză corect, simplu, aşa cum ştii de la orele de limba engleză. Eşti facilitatorul care le va spune să scrie orice, pentru ei înşişi, nu pentru tine sau rude.
• Nu faceți comparații — între colegii lor şi ei, între frați care mai țin jurnal. Fii un susținător fidel, ajută-I să citească mai mult pentru a folosi vocabular dens, autentic, deosebit, cu care să îşi descrie experiențele.

Dragi colegi, vă felicit pentru alegerea de a parcurge acest jurnal cu clasa voastră. Va fi un jurnal al obiectivelor, al valorilor personale, al ideilor, al curiozității, al afirmațiilor pozitive şi al performanțelor la care țintim. Jurnalul descâlceşte gânduri complexe și sentimente încurcate, înrădăcinează lecțiile de viață pe care le-am trăit şi ne reaminteşte viața memorabilă pe care o avem.