Scroll Top
Despre „Părinții și educația”
School photo created by pvproductions - www.freepik.com

În proiectul „Părinții și educația” ne-am propus să investighez felul în care părinții fac alegeri în educația copiii lor. Ce activități extracurriculare fac? Care sunt experiențele de învățare care îl pregatesc provocarilor din viata reală pe copil? Cum este gestionat momentul în care copilul vrea să renunțe la una dintre activitățile extrașcolare? Cine alege activitățile extrașcolare, copilul sau părintele? Acestea sunt câteva din șirul lung de întrebări la care trebuie să răspundă adulții din momentul în care devin părinți și până când copilul termină liceul.

„Părinții și educația” are la bază un chestionar care conține un set de întrebări despre cum aleg părinții să organizeze programul de după școală al copiilor. Scopul proiectului este de a contura o imagine a felului în care este structurată ziua unui copil după terminarea orelor, care sunt provocările și cum consideră părinții că arată o pregătire completă pentru viitor.

Educația în termeni generali, acea formare multivalentă pe care și-o dorește orice părinte pentru copilul său, este un concept larg, care presupune atât dezvoltarea cunoștințelor academice, teoretice, cât și a abilităților fizice, practice, sociale și atingerea echilibrului emoțional. Din această perspectivă, este evident că procesul de învățare depășește sălile de clasă. O persoană needucată se va confrunta cu mai multe dificultăți pe parcursul vieții, așa că părinții își dedică mult din timp pregătirii copiilor și încearcă să îmbine mai multe tipuri de educație.

Primul lucru la care ne gândim este școala, dar un copil poate să învețe și din experiențe de viață și activități extracurriculare. Adevărul este că educația nu are limite și nu există varianta perfectă, fiecare model de formare având avantaje și dezavantaje. De cele mai multe ori, în spațiul pubic, învățământul convențional are parte de cele mai multe critici, toate acestea pe bună dreptate. Însă pregătirea informală sau cea non-formală nu pot să ofere, singure, toate cunoștințele și abilitățile, fie ele teoretice sau practice, pe care un copil le primește din școală. În consecință, rolul părintelui în educația copiilor este să găsească acea combinație între cele trei, potrivită copilului său. După școală, alege una sau mai multe activități extracurriculare. Și în final, nu uită de experiențele de viață, care pot lua o multitudine de forme: muzee, piese de teatru, excursii, jocuri, voluntariat, întălniri cu prietenii, competiții, festivaluri, ….orice poate fi o experiență din care copilul să observe ceva nou, interesant și care să îi folosească în viitor.

Educația prin experiențe are o serie evidentă de avantaje. În primul rând procesul de învățare este unul natural și spontan. Poate lua forma unei unei excursii la munte cu părinții, o vacanță petrecută la țară cu bunicii sau o întâlnire în parc cu prietenii. În oricare dintre aceste contexte, copilul se întâlnește cu lucruri și situații noi. Poate fi făcută oriunde și oricând. Să nu uităm că părinții sunt primii profesori. Învățarea prin experiențe nu se încheie niciodată, un copil care este îndrumat de părinți sau familie să investigheze lumea, va fi un adult deschis să învețe lucruri noi. Însă, ca orice lucru din viața reală, nu trebuie să ne fure peisajul acesta idilic. Educația non-formală poate să aibă dezavantaje, cum ar fi dezinformarea. Sursa informațiilor trebuie verificată foarte bine de părinte, mai ales că pe internet, circulă extrem de multe materiale care nu au cea mai bună calitate și care pot răspândi informații eronate.

În ceea ce privește școala și aici sunt plusuri și minusuri. Deseori auzim că este prea rigidă, copiii se plictisesc, materiile sunt neatractive, metodele de predare învechite sau informațiile neactualizate. Însă, școala convențională, cu defecte ei, rămâne un model organizat, cu un proces de predare structurat, cu un sistem de notare și evaluare, iar certificatele sunt recunoscute și încă utile la admiterea la liceu, universitate sau la angajare. Sistemul acesta există, dar nu înseamnă că este suficient.

Unul dintre obiectivele proiectului „Părinții și educația” este evaluarea măsurii în care părinții aleg activitățile extrașcolare. Din sfera opțiunilor extracurilulare, sportul este o alegere populară și asta pe bună dreptate. Beneficiile pe termen lung sunt nu doar fizice, dar și emoționale și sociale. Lumea în care trăim este inundată de jocuri video, telefonane și social media. Oricare dintre aceste modalități de a petrece timpul, duce la sedentarism și scăderea tonusului muscular, iar cele două ore de sport pe săptămână din programa școlară sunt insuficiente.

Voluntariatul este altă activitate urmărită în proiectul „Părinții și educația”. Să îți oferi timpul în mod gratuit pentru o cauză bună este un mod de a-ți dezvolta abilitățile, iar pentru un copil, voluntariatul poate oferi o „experiență de viață reală”. Volunțariat cu copii se poate face în multe locuri: curățarea unui parc, plantarea unui copac, îngrijirea unui spațiu verde în oraș. Voluntariatul contribuie la dobândirea unor abilități valoroase cum ar fi luarea deciziilor, încrederea în sine și îmbogățirea experienței de viață prin explorarea unor domenii noi de activitate.

Am decis să lansăm acest proiect pentru că poate să ne ofere răspunsuri la întrebări importante legate de felul în care părinții se implică în educația copiilor, cum îi pregătesc pentru viață sau ce provocări întâmpină. Putem să observăm anumite aspecte, tendințe și apoi să le remediem sau să le promovăm în cazul în care sunt lucruri benefice în procesul de formare.

Apoi, am gândit chestionarul ca un instrument util pentru orice părinte, indiferent dacă face parte sau nu din cercetare. Prin simplul fapt că pui pe hârtie, într-un mod structurat, programul copilului tău, de la școală, la activități extrașcolare, sport, timpul liber, experiențe diverse sau voluntariat, poate să te ajute să iei decizii importante pentru formarea lui. Poate, de exemplu, copilul tău face pian, pentru că și tu ai studiat pianul în copilărie, pictură pentru că prietenul cel mai bun de la școală pictează și șah pentru că la birou un coleg de-al tău are un club de șah. Luate individual, aceste activități sunt minunate. Pianul îi dezvoltă coordonarea, pictura îi stimulează creativitatea, iar șahul gândirea strategică. Dar, puse pe hârtie, poate observi că nu face niciun sport. În felul acesta sunt gândite întrebările, să funcționeze la nivel personal ca un instrument de ghidaj în educația copiilor și în organizarea timpului.

Ce însemnă să fii părinte în 2021? Sigur este diferit față de ce însemna acest lucru acum 20 de ani. Viața s-a schimbat, trăim într-o lume digitală, în care totul este la un click distanță, dar deciziile legate de formarea copiilor sunt la fel de grele, aceasta este tema investigată în proiectul „Părinții și educația”.

 

Facebook
Twitter
LinkedIn
Email
WhatsApp