Chiar și pentru un adult este dificil în anumite situații să fie sociabil din diverse motive. Fie că avem o zi mai proastă, în care nu avem destulă energie pentru nimic, fie că ne aflăm într-un context care ne provoacă disconfort, uneori dorința de a fi sociabil nu vine natural, însă, dacă situația o cere, ne putem mobiliza, ne putem aduna ideile și putem începe o conversație. Dacă pentru un adult este greu, în unele cazuri, să fie inițiatorul discuției, ne putem imagina conflictul interior prin care trece un copil timid atunci când are ceva de spus, dar nu știe cum sau nu se simte stăpân pe sine să își formuleze ideea. Acești copii nu sunt obișnuiți să își susțină părerea, să interacționeze cu ușurință. Desigur, există copii mai retrași, introvertiți și copii extrovertiți, însă chiar și cei timizi pot deveni, cu timpul, sociabili. Au nevoie doar de un plus de încredere în sine și de exercițiu. Iată câteva sfaturi de urmat pentru a ajuta un copil să devină mai sociabil, să dobândească puterea de a se exprima!
- Fii tu un exemplu pentru copil!
Cu toții știm că micuții învață cel mai bine prin imitație. Ei tind să își însușească modurile de gândire, comportamentul și limbajul pe care le observă în jurul lor. Astfel, prin imitarea atitudinii adulților, micuțul își formează treptat personalitatea, ghidat în mare parte de cei din jur. Așa că, dacă vrem să ajutăm cu adevărat un copil, pe lângă sfaturile pe care i le dăm, trebuie să ne revizuim noi înșine comportamentul, să fim politicoși si să avem respect față de ceilalți oameni, să fim calmi și relaxați în relaționarea cu ceilalți. Cel mai important aspect este să avem încredere în noi pentru a insufla micuțului aceeași stare de siguranță, de încredere în propriile forțe, susținându-ne părerile cu argumente logice, cursive, păstrându-ne calmul indiferent de situația în care suntem puși.
- Oferă-i libertate!
Atunci când ai grijă de un copil și vine momentul să îl supraveghezi în timp ce se joacă împreună cu ceilalți copii, orice adult are tendința să îl „sufoce”, să stea chiar lângă el. Bineînțeles, intenția este de admirat, deoarece adultul vrea să fie cât mai aproape de copil pentru a interveni în caz că se întâmplă ceva neplăcut, însă tocmai această apropiere excesivă poate fi negativă pentru dezvoltarea micuțului. Copiii tind să se inhibe în prezența adulților, să devină mai retrași, mai nesiguri pe ei din cauza diferenței majore de vârstă. Cel mai indicat lucru de făcut este să adoptăm o atitudine relaxată și să urmărim de la distanță, dar cu atenție, activitățile copiilor, pentru a nu le zădărnici efortul de a interacționa.
- Sportul e mereu o idee bună!
Practicarea unui sport de la vârste fragede are efecte pozitive majore asupra creșterii copilului. Din punct de vedere fizic, asigură o dezvoltare armonioasă a musculaturii celui mic, creând un stil de viață echilibrat, activ și sănătos. Însă beneficiile nu se opresc la cele de ordin fizic. Din punct de vedere psihologic și comportamental, sportul disciplinează micuțul, îi demonstrează importanța respectării regulilor și îi încurajează spiritul competitiv să se manifeste în moduri corecte, care nu dăunează celorlalți. Practicarea unui sport de echipă este cea mai bună alegere pentru un copil mai timid. Sigur că nu ne putem aștepta la rezultate considerabile din primele câteva zile, întrucât cel mic trebuie să capete încredere în echipa din care face parte, să se apropie de colegii săi, dar, cu pași mărunți dar siguri, micuțul va avea succes.