Așa cum deja v-am obișnuit, următoarea relatare aparține masterandei Martin Raluca și sper să vă surprindă în mod plăcut detaliile oferite:
„A venit și rândul meu să vă vorbesc despre experiența mea Erasmus din Germania. Aflasem de oportunitatea Erasmus în primul de an facultate, însă nu a fost momentul să plec. Eram la începutul experienței universitare, cu griji și emoții specifice studenției. Dar nu regret deloc. Nu regret pentru că după absolvirea programului de licență m-am înscris la masterul aceleiași universități și nu am mai stat pe gânduri. Am aplicat pentru înscrierea la programul Erasmus, iar prima opțiune a fost Spania. Din păcate, trebuia să am un nivel avansat al limbii spaniole și nu m-aș fi descurcat la viitoarele cursuri. Cu toate acestea, nu m-am descurajat și m-am orientat către orașele din Germania care au universități tehnice cu profiluri similare, iar predarea se realizează în limba engleză.
Așa am ajuns în Ilmenau, un oraș mic, rustic și cu numeroase obiective turistice. Ai fi surprins să vezi că majoritatea persoanelor preferă mersul pe bicicletă decât mașinile. În general, populația autohtonă este foarte liniștită și primitoare. Astfel, la prima vedere, am zis da, aici va fi casa mea pentru următoarele 5 luni. Având în vedere că locuiesc în București, o discrepanță de la agitație la liniște nu putea decât să mă încânte.
Revenind la aria activităților universitare, a fost interesant să observ modalitățile de predare și învățare a sistemului educațional german, mai ales făcând o comparație automată cu sistemul românesc. Nu pot spune că au fost mai multe avantaje în ceea ce privește calitatea informațiilor. În altă ordine de idei, se punea accentul pe dezvoltarea capacității de colectare, sistematizare și stocare a informațiilor, iar creativitatea și diversitatea nu jucau un rol foarte important. Desigur, este normal ca stilurile de predare-învățare să fie distincte, însă cred ca ar trebui să se pune mai mult accentul pe developarea capacităților de comunicare și crearea unui spațiu propice acțiunilor dezinvolte. Pe de altă parte, cursurile le-am petrecut alături de persoane de naționalități diferite, de la englezi la turci, polonezi, indieni, francezi, iar astfel am avut parte de o experiență de schimburi culturale la nivel inalt. Afirm acest lucru întrucât a fost o adevarată provocare să lucrezi la proiecte în grupuri cu colegi care treceau ideile tale prin filtrele de percepție specifice zonei de care aparțineau. Cu siguranță, nu a fost o muncă ușoară, dar la final am avut satisfacția de a-mi evidenția opiniile și de a mă împrieteni cu oameni din toate colțurile lumii. În fond, cred că este și cel mai important lucru cu care rămai. Amintiri, legături interpersonale și dobândirea unor capabilități de care nici măcar nu aveai habar.
Așadar, vă recomand cu caldură să aplicați pentru un program Erasmus. V-am vorbit din perspectiva mea, deja adult, care cu siguranță dacă aș mai avea ocazia să plec, aș face-o fără niciun dubiu. Și ca să fiu sigură că v-am convins, vă prezint niște fotografii din Ilmenau, orașul meu de suflet.”