Tulburările de limbaj sunt unele dintre cele mai comune tulburări ce afectează copiii, dar sunt relativ necunoscute.

Afectând mai mult de 7% dintre copiii, tulburările de limbaj sunt de 20 de ori mai comune decât autismul. 90 dintre oamenii chestionați, din mai multe țări europene, au spus că au auzit de autism, dar doar 60% au auzit de tulburările de limbaj, potrivit unui studiu ce va apărea în Jurnalul de Tulburări de Comunicare realizat de European Co-operation in Science and Technology Action, o colaborare internațională pentru copiii cu dificultăți de învățare a limbii.

Tulburările de limbaj au fost, cel mai des, identificate la copiii aflați spre sfârșitul grădiniței, dar pot fi identificate și în timpul școlii sau mai târziu. Sesizarea lor este bazată pe note extrem de mici la testele ce ating diferite aspecte legate de limbă, dar și pe observarea dificultăților de folosire a limbii în diferite medii.

Există o nevoie urgentă ca publicul să cunoască și să conștientizeze aceste tulburări, deoarece ele afectează foarte mulți copii, pentru că au efecte signifiante și pe termen lung și deoarece aceste efecte pot fi diminuate prin intervențiile potrivite.

În multe țări se desfășoară acțiuni pentru creșterea gradului de conștientizare publică a tulburărilor de limbaj. Ca cercetători în patologia limbajului vorbirii, studiem semnele acestor tulburări, cum să le recunoaștem la diferite vârste, în diferite limbi și la copiii bilingvi și multilingvi. De asemenea, studiem efectele lor pe termen scurt și lung, în ce măsură ele poate fi remediate prin intervenție și cum se simte un copil care are tulburărilor de limbaj.

Prevalență ridicată, conștientizare scăzută

Până la adoptarea recentă a termenului de ”tulburări de limbaj”, deficiențele de limbaj la copii au avut multe nume, provocând confuzie. Faptul că ele poate apărea fie ca parte a unei afecțiuni mai largi, cum ar fi sindromul Down, fie ca o tulburare care afectează în primul rând limbajul, poate face efectele lor particulare greu de eliminat și, uneori, acestea sunt trecute cu vederea.

Dar cel mai mare motiv poate fi că aceste tulburări de multe ori nu arată ca o problemă de limbaj, la suprafață. Simptomele lor variază în funcție de copii și la același copil se pot schimba în timp și în funcție de limbi, chiar și în cele două limbi ale unui copil bilingv.

Oamenii tind să asocieze ideea de tulburare cu cea de eroare – propoziții greșite și erori în forme precum pluralul sau timpul verbal. Multe cercetări au încercat să înțeleagă natura tulburărilor de limbaj prin analizarea tiparelor de eroare. Cu toate acestea, odată cu vârsta, chiar și copiii ce prezintă aceste tulburări încetează să mai facă erori gramaticale iar, în multe limbi, realizarea greșelilor gramaticale nu este o caracteristică importantă a acestei tulburări.

Copiii cu tulburări de limbaj au vocabulare mai mici decât copiii de aceeași vârstă care nu le au, repertorii mai mici ale structurilor gramaticale, mai multe dificultăți în înțelegerea și utilizarea limbajului complex, subtilitățile și nuanțele și regulile sociale ale limbajului. Dacă copilul dumneavoastră are probleme la școală, în interacțiunile sociale sau cu lectura, problema lor de bază poate fi această tulburare.

Efecte imediate și pe termen lung

În ceea ce privește consecințele pe termen scurt și lung ale acestor tulburări, limbajul este central pentru aproape toată activitatea umană. Nu ar trebui să fie o surpriză faptul că ele au consecințe variate și de anvergură mare. În afară de disconfortul imediat pe care l-ar putea aduce copilului în interacțiunile cu ceilalți, efectele pe termen lung pentru copil și familia sa pot fi dificil de stabilit deoarece acest lucru înseamnă urmărirea copiilor din copilăria timpurie până la școală și până la maturitate.

O serie de studii au făcut acum acest lucru. Ele trec prin școala primară și sunt identificabile în școala secundară, dar poate mai important, există, de asemenea, dovezi că copiii cu tulburări de limbaj, la intrarea în școală, sunt mai predispuși să aibă dificultăți de citire și scriere, de sănătate mintală și chiar de șomaj când vor face treizeci de ani. Desigur, acest lucru nu înseamnă că toți vor avea aceste dificultăți persistente, dar există un risc semnificativ.

Există diferite moduri în care tratamentul poate îmbunătăți abilitățile lingvistice ale copiilor și adolescenților cu tulburări de limbaj. Intervențiile se pot concentra pe stimularea abilităților lingvistice generale sau pe o zonă vizată a limbajului, cum ar fi vocabularul sau sintaxa, în funcție de vârstă și de nevoile individuale. Cea mai comună abordare sunt sesiunile individuale sau de grup cu un fiziolog-de vorbire, dar intervențiile pot implica și alți participanți instruiți, cum ar fi părinții. Intensitatea (frecvența și durata ședințelor) și durata tratamentului sunt un factor important în obținerea rezultatelor și menținerea acestora în timp.

Copiii cu tulburări de limbaj și familiile lor

Cercetarea calitativă oferă informații suplimentare despre natura ascunsă a acestei tulburări. În focus-grupuri și interviuri, părinții povestesc despre luptele lor pentru a li se recunoaște dificultățile copiilor, propriile dificultăți de a înțelege problema și preocupările lor cu privire la viitoarea izolare socială a copilului lor. Copiii cu aceste tulburări spun despre modul în care oamenii strigă la ei atunci când nu înțeleg sau când îi roagă să repete lucrurile mereu.

În timp ce modalitățile ciudate de comunicare ale unui copil pot fi primul lucru care îl lovește pe ascultător, copiii preferă să se vadă și să se prezinte ca fiind competenți și plăcuți; nu le place când diferențele lor sunt remarcate sau sunt o sursă de  tachinare. În cadrul interviurilor, copiii din clasele a 5-a și a 6-a au fost rugați să spună despre familia și prietenii lor, despre școală și despre activitățile de relaxare. Au raportat dificultăți legate de prieteni și izolarea care provine din provocările lor de comunicare. O fetiță de 11 ani cu o tulburare de limbaj a comentat: „Nu prea am prieteni. Mă simt singură mult timp. … Ei bine, nu prea multe de spus și nici prea mulți oameni cu care să vorbesc.”

Acest lucru subliniază necesitatea unei conștientizări mai mari și a unui sprijin adecvat pentru copiii cu tulburări de limbaj și pentru familiile lor – intervenții și medii care permit copiilor să aibă succes și să se implice și care să le spună părinților unde să apeleze pentru sprijin.

Sursa: https://medicalxpress.com/news/2020-11-child-school-social-struggles-developmental.html

Un proiect educațional susținut de Asociația CREDU și Ropharma.