Odată cu expansiunea conținutului de sănătate pe rețelele sociale, în România și în întreaga Europă, tot mai mulți experți și factori de decizie se întreabă dacă ar trebui să fie reglementați influențatorii din acest domeniu, punând accent pe importanța promovării de conținut „credibil”.

Pe măsură ce social media devine o sursă primară de informare pentru tineri, Uniunea Europeană și autoritățile naționale discută posibilitatea unei reglementări pentru a proteja consumatorii de potențiale dezinformări.

La Forumul European de Sănătate de la Gastein, europarlamentari și specialiști în sănătate publică au discutat deja despre necesitatea ca influențatorii să furnizeze informații validate științific, mai ales că un studiu realizat anul trecut de Universitatea din Viena a arătat că aproape 30% dintre tinerii cu vârste între 15 și 25 de ani din Austria urmăresc influențatori din domeniul sănătății. De asemenea, un procent similar a afirmat că a achiziționat produse recomandate de aceștia.

În acest context, în mandatul noului comisar european pentru Justiție, Michael McGrath, se prevede un „Act pentru Corectitudinea Digitală” (Digital Fairness Act), care va reglementa tehnicile de marketing online, inclusiv activitățile influențatorilor ce exploatează vulnerabilitățile consumatorilor pentru câștiguri comerciale.

Creșterea conținutului despre sănătatea mintală

În mod similar, și conținutul despre sănătatea mintală cunoaște o creștere exponențială pe rețelele sociale. „Când am vorbit cu influențatorii, ne-au spus că [sănătatea mintală] este un subiect care atrage multă atenție online”, a explicat Kathrin Karsay de la Universitatea din Viena, participantă la studiu. Comisarul european desemnat pentru sănătate, Olivér Várhelyi, are acum sarcina de a evalua efectele pe care rețelele sociale le au asupra sănătății mintale a cetățenilor din UE, inclusiv în România.

Influențatori „credibili” în sănătate

Unii influențatori sunt chiar profesioniști în domeniul sănătății, iar în timpul pandemiei, mulți dintre aceștia au jucat un rol esențial în combaterea dezinformării. În România, medici și experți precum Dr. Vasi Rădulescu sau Dr. Mihail Pautov au câștigat popularitate pe platformele sociale, oferind informații de sănătate validate științific. De exemplu, unii medici influențatori din România au avut un impact semnificativ în informarea populației despre importanța vaccinurilor și a prevenției.

„În social media, diploma nu este suficientă. Credibilitatea se câștigă prin transparență și constanță,” a explicat András Kulja, un chirurg și europarlamentar din Ungaria, care și-a construit o comunitate online pentru a educa publicul despre sănătate.

Totodată, cererea pentru informații medicale online a crescut semnificativ. Conform lui Götz Gottschalk, directorul YouTube Germania pentru sănătate, platforma a înregistrat anul trecut 300 de miliarde de vizualizări globale pentru conținut legat de sănătate, dintre care 3 miliarde doar în Germania.

Rolul platformelor sociale și al medicilor influențatori

Platformele sociale, precum YouTube și TikTok, au început să colaboreze cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și alte instituții de încredere pentru a verifica calitatea informațiilor de sănătate distribuite. Pe YouTube, de exemplu, informațiile verificate din surse de încredere, cum ar fi spitalele publice, sunt evidențiate sub videoclipurile despre sănătate.

Pentru populațiile marginalizate și persoanele cu acces limitat la sistemul de sănătate, influențatorii din domeniul sănătății devin adesea o sursă vitală de informare. De exemplu, Dr. Simi, un ginecolog de origine nigeriană cu 1,9 milioane de urmăritori pe TikTok, creează conținut destinat femeilor de origine africană, inclusiv celor din diaspora, aducând informații medicale adaptate nevoilor lor culturale.
Deși tinerii continuă să aibă mai multă încredere în specialiști decât în influențatori generali, o parte semnificativă dintre ei urmăresc și alte tipuri de influențatori pentru recomandări de sănătate. Conform prof. Karsay, 70% dintre tinerii din Europa au încredere în profesioniști, în timp ce doar 40% au încredere în influențatorii generali.

În concluzie, discuțiile despre reglementarea influențatorilor din sănătate sunt abia la început, iar autoritățile, inclusiv în România, se confruntă cu provocarea de a identifica modalități prin care să susțină promovarea informațiilor medicale corecte și utile, fără a limita accesul la conținut autentic și empatic creat de influențatorii de încredere.

Sursa: https://www.euronews.com/health/2024/09/25/should-the-eu-regulate-burgeoning-health-influencers