Părinții sunt întotdeauna mai preocupați de educația academică a copiilor lor, inclusiv de citit, scris și învățare. Un program cuprinzător de educație pentru sănătate joacă un rol crucial în educația unui copil, de la grădiniță până la liceu. Educația pentru sănătate este concepută pentru a motiva și ajuta elevii să-și mențină starea de sănătate, să prevină bolile și să evite comportamentele riscante.

Serviciile de sănătate școlare sunt concepute pentru a proteja și promova sănătatea. Aceste servicii sunt concepute pentru a asigura utilizarea promptă a serviciilor de îngrijire a sănătății, controlul și prevenirea bolilor transmisibile, furnizarea de servicii de educație și consiliere, furnizarea de îngrijiri de urgență etc., pentru indivizi, familii și comunitate.

Deoarece sănătatea este legată de realizările educaționale, promovarea sănătății în școli este o necesitate pentru succesul acesteia. În plus, școlile sunt modalitatea de a facilita comportamentele de îmbunătățire a sănătății. Astfel, un program de sănătate școlar bine coordonat se dovedește benefic în dezvoltarea generală a elevilor.

De ce este importantă educația pentru sănătate pentru copii?

Educația pentru sănătate a tinerilor îi va ajuta să realizeze următoarele:

– Să recunoască importanța bunăstării personale pe mai multe niveluri.

– Să înțeleagă efectele bolilor cronice asupra sănătății și a calității vieții.

Curriculumul de educație pentru sănătate ar trebui să includă exerciții interactive, practice de dezvoltare a abilităților, pe lângă lecții. Subiectele ar acoperi în mod ideal:

• Prevenirea bolilor
• Sănătate mentală/emoțională: recunoașterea problemelor, căutarea ajutorului și dezvoltarea abilităților de adaptare
• Nutriție și obiceiuri alimentare sănătoase
• Importanța și beneficiile activității fizice
• Prevenirea comportamentelor de risc: consumul de droguri și alcool, violență și agresiune, comportamente sexuale cu risc și altele

Educația pentru sănătate are ca scop nu numai educarea copiilor despre sănătate, ci și promovarea unui comportament sănătos și a unei atitudini pozitive corporale.

Prin aceste scheme de educație pentru sănătate, școlile îi motivează pe elevi să participe la învățarea abilităților de viață și nu doar să rămână la abilitățile academice. Se consideră că elevii ar trebui educați cu doi ani înainte de începerea acestor comportamente.

Vârsta potrivită este atunci când au între șapte și opt ani. Copiii ar trebui să fie învățați ce este potrivit pentru ei și ce consecințe dăunătoare pot avea deciziile lor..

Comportamentele pozitive de sănătate ar trebui cultivate în primii ani ai copilăriei. Exercițiile fizice și o alimentație bună ar trebui să facă parte din rutina zilnică pentru a trăi o viață sănătoasă. În plus, multe atitudini și comportamente de sănătate care se formează în timpul copilăriei persistă până la vârsta adultă.

Principalele cauze de deces în rândul adulților – inclusiv bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul – sunt strâns legate de aceste comportamente de risc pentru sănătate.

Copiii și adolescenții trebuie să învețe și să exerseze, să facă alegeri care să îmbunătățească sănătatea înainte ca comportamentele dăunătoare sănătății să fie inițiate sau să se înrădăcineze.

Rolul școlilor în educația pentru sănătate:

Pentru mulți tineri, școala este locul în care cresc, primesc îngrijirea și sprijinul adecvat și învață informații despre sănătate și abilități de comportament pozitiv.

Sănătatea bună facilitează creșterea și dezvoltarea, în timp ce educația sporește cunoștințele copiilor despre sănătate.

Școlile își pot îndeplini misiunea educației pentru sănătate numai atunci când elevii și personalul sunt sănătoși, apți fizic, stabili mintal și apți din punct de vedere social. Sănătatea fizică și psihică precară în rândul copiilor îi împiedică să se prezinte la școală, să fie atenți la clasă, să-și gestioneze furia, să aibă obiceiuri distructive etc.

Educația pentru sănătate ar trebui predată constant în fiecare clasă, iar un curriculum de calitate permite copiilor să dezvolte și să demonstreze cunoștințe, atitudini, abilități și practici din ce în ce mai sofisticate legate de sănătate, abordând în același timp o varietate de subiecte, inclusiv sănătatea personală, sănătatea familiei, sănătatea comunității, sănătatea consumatorilor, sănătatea mediului, educația sexuală, educația mentală și sănătatea emoțională, prevenirea și siguranța rănilor, nutriția, prevenirea și controlul bolilor și consumul și abuzul de substanțe.

Important în acest proces este îmbunătățirea cunoștințelor personalului didactic. Din păcate, mulți profesori și-au primit pregătirea cu mult timp în urmă, când problemele erau diferite de cele de astăzi. Astfel, este necesară îmbunătățirea continuă pentru a răspunde cerințelor și dificultăților cu care se confruntă copiii.

Pentru a ne asigura că elevii învață de la profesori bine pregătiți și bine calificați, ar trebui organizate cursuri în ceea ce privește educația pentru sănătate pe  diferite niveluri (de exemplu: grădiniță, școala primară, gimnaziu, liceu), ar trebui ca școlile să poată desemna specialiști la cursurile pentru care profesorii existenți nu sunt încă certificați în mod corespunzător să le predea, cu condiția ca astfel de profesori să primească pregătirea necesară dacă urmează să continue să predea la clasă.

Programele de educație pentru sănătate sunt mai eficiente dacă sunt implicați părinții. Aceștia pot completa și consolida ceea ce copiii învață la școală în timpul prin discuții sau exemplificări acasă. Școlile pot oferi informații de bază despre implementarea deciziilor sănătoase, de exemplu, cum și de ce să spuneți nu consumului de alcool. Dar părinții sau comunitatea ar trebui să fie coeducatori.

Pe lângă școală și parinti, medicul pediatru este un alt educator pentru sănătate pentru tine și copilul tău. Deoarece medicul copilului dumneavoastră vă cunoaște familia, el sau ea vă poate oferi informații și sfaturi clare și personalizate despre sănătate. De exemplu, medicul pediatru poate vorbi cu copilul dumneavoastră despre modelele personale de creștere a copilului în timpul pubertății.

În concluzie, o sănătate bună facilitează creșterea, dezvoltarea și învățarea optimă a copiilor, în timp ce educația contribuie la informarea copiilor despre starea de sănătate.

Conform studiilor efectuate pe tineri, comportamentele de risc pentru sănătate au un impact negativ asupra sănătății lor și afectează: (1) rezultatele educației, inclusiv ratele de absolvire, notele clasei și performanța la testele standardizate; (2) comportamentele educaționale, inclusiv frecvența, ratele abandonului, problemele comportamentale și gradul de studiim, de implicare în activități școlare, cum ar fi temele și activitățile extracurriculare; și (3) atitudinile elevilor, inclusiv aspirațiile pentru educația postliceală, sentimentele legate de siguranță la școală și atitudinile personale pozitive.