Care a fost parcursul dvs. profesional ? Cum ați descoperit pasiunea pentru muzică? La ce vârstă ?

I-am rugat pe părinți să-mi dea un pian când aveam 4 ani. Mi-au oferit în schimb un flaut, spunându-mi că dacă voi cânta la el 2 ani, îmi vor cumpăra un pian. De ziua mea, la 6 ani, le-am spus că este timpul să trec la treabă și așa am putut, în sfârșit, să încep să cânt la pian. Pasiunea mea pentru muzică nu vine din familie, este ceva care a trăit mereu în mine, și pe care am cultivat-o alături de prietenii mei, formând diverse grupuri de stiluri muzicale diferite. Muzica a fost întotdeauna unul dintre motoarele vieții mele.

Ce mentor ati avut? Cât de important a fost pentru dumneavoastră dezvoltarea profesională?

Mi-am început ucenicia cu un profesor pe nume Vincent Favre, care a fost foarte important pentru mine. Impactul primului profesor este enorm pentru că el este cel care îți definește deschiderea muzicală și capacitatea ta de adaptare la diferite situații. Am fost foarte norocos pentru că Vincent m-a făcut să descopăr muzica clasică, jazz, blues, pop și rock, iar învățarea mea din adolescență s-a bazat atât pe ascultare, cât și pe citit. Am putut să-mi aleg drumul datorită deschiderii minții pe care mi-a adus-o acest profesor.

Ulterior, mi-am putut perfecționa cunoștințele muzicale urmând un curs profesional la Hemu, Liceul de Muzică și Conservatorul de Jazz din Lausanne, Elveția, cu un profesor pe nume Emil Spanyi.

Învățarea muzicii jazz mi-a permis să fiu complet liber și să înțeleg muzica fiind un întreg, în care putem naviga liber dacă noi cunoaștem codurile.

Emil Spanyi a fost un profesor care a adus o mulțime de elevi și a trebuit să lucrez între 6 și 8 ore pe zi în timpul anilor de studiu pentru a-i putea urma programul. Aceste abilități îmi servesc enorm și astăzi, chiar dacă mă concentrez pe muzica pop și actuală.

Producătorul muzical și interpretul cât se aseamănă și cât se diferențiază ?

Istoria muzicii a arătat că un interpret bun poate să cânte sau să cânte perfect o piesă chiar dacă nu a produs-o el însuși, dar cred că există o dimensiune adăugată atunci când interpretul a produs și piesa.

Artistul se poate exprima complet și progresează când interpretarea vocală și instrumentală se împletesc. El poate astfel să stăpânească perfect coerenta universului său. Dar fiecare artist lucrează diferit. În unele situațîi, cred că este important și să ai feedback de la o persoană externă, cu ureche proaspătă, pentru că uneori poți uita punctul de bază al melodiei dorind să spui prea multe lucruri deodată.

Producătorul și interpretul sunt asemănători în măsura în care interpretul trebuie să caute o producție muzicală care să îi corespundă și să-i servească scopului și sunt diferiți pentru că uneori interpretul are nevoie de o perspectivă pe care o poate găși doar la alt producător muzical

Am înțeles că lucrați la mai multe proiecte pentru care trebuie să: compuneți pentru muzicieni, să scrieți, să mixați. Aveți totuși o activitate « favorită » ?

Activitatea mea preferată este cea cu Sophie de Quay. Înainte de a o întâlni pe Sophie, am simtit ca « sunt angajat « ca muzician și sentimentul este diferit. Mă regăsesc mai artistic în munca mea cu Sophie de Quay pentru că mă pot exprima mai liber.

Avantajul de a lucra la alte proiecte este că pot testa diferite stiluri muzicale și mijloace de producție muzicală pe care nu le-aș folosi neapărat cu Sophie. Acest lucru îmi permite să-mi extind cunoștințele și să cresc în alte stiluri muzicale.

O altă mare diferență este magia care înconjoară un proiect atunci când se lucrează la el pe termen lung. Când lucrez pentru alt artist, fac muzica, mixul, scrierea, apoi gata, mergem mai departe.

Cu Sophie de Quay, există întotdeauna o idee mai largă, o lucrare mai completă, o întrebare despre „unde vom merge” cu aceasta sau acea piesă și cum o vom aduce la viață. Aș spune că lucrul în armonia cu persoana cu care îți împarți viața este o oportunitate uriașă și depășește orice altceva.

Ce hobby-uri are un muzician ca dvs ?

Am puține hobby-uri pentru că îmi dedic mult timp și energie muzicii, dar îmi place să-mi iau mintea de la ea cu o carte, un serial TV, ieșind cu prietenii sau vizitând țări noi și descoperind noi culturi.

Este adevarat ca «o piesa »/ « o compozitie actuala » trebuie sa spuna « o poveste » ? Cat de greu este sa spuneti dvs., muzicienii o poveste ?

Asta ne place să credem, deși cred că nu mai este obligatoriu. Sunt foarte multe „hituri” care nu mai spun nimic și rămân în lejeritate, textul este uneori un pretext pentru a elibera ceva. Noi nu operăm așa.

Pentru Sophie și pentru mine, textul este la fel de important ca și muzica și unul trebuie să-i servească întotdeauna celuilalt. Sophie este povestitoare, știe să-și ducă publicul într-o călătorie și asta se datorează și textelor noastre.

Cred că acesta este unul dintre punctele noastre forte. Așa că da, pentru mine este foarte important să spun o poveste prin melodiile noastre și nu este greu pentru că este esența pieselor. Îmi este mult mai greu să nu spun nimic!

De la ce porniți de obicei, când compuneți o piesă ? Vi se « comandă » o anumită piesă sau mergeți de la o propunere a dvs. către un anumit artist ?

Ambele lucrează. Mă adaptez mereu la universul artistului, sau dacă el nu are încă unul, încerc mereu să creez unul cu el. Sunt discuții, cercetări, brainstorming despre ceea ce artistul încearcă să spună și să transmită. Se mai întâmplă să caut ceva de partea mea să i-o ofer atunci, dar de cele mai multe ori munca se face împreună.

Ceea ce vreau să spun este că mereu încerc să servesc unui scop, nu scriu niciodată piese pe care să le ofer mai multor artiști. Pentru mine, baza lucrării stă în esența piesei. Dacă textul, linia armonică și linia melodică funcționează, putem trece mai departe și începe aranjamentul.

Poate mai mult că în alte domenii artistice, muzica este « internațională », a trecut bariera « globală » mai repede, nu are « limitări lingvistice » ca în cazul literaturii, de pildă. Simțiți elemente comune în muzica internațională ? Care ar fi acestea ?

Cred că limbajul cântecului contează. Majoritatea melodiilor „internaționale” sunt în engleză (cu unele excepții), dar scrierea într-o anumita limba permite să ajungem la mai mulți oameni care vorbesc acea limbă. Este o alegere de făcut, de a avea mai multe oportunități internaționale sau de a ajunge la mai mulți oameni din jurul nostru.

Scriem în ambele limbi, dar ne vom concentra din ce în ce mai mult pe franceză, ceea ce ne va permite să intrăm și mai adânc în gândirea noastră. Cu toate acestea, unele piese au reușit să depășească această limită lingvistică, la care aspirăm cu toții ca muzicieni!

Aveți un mesaj pe care ați vrea să îl transmiteți în piesele dvs ? Care ar fi acesta ?

Building Bridges! Ne place să construim punți între diferite culturi, generații, pur și simplu între oameni. Și, de asemenea, „O facem în felul nostru”, nu așteptând să se întâmple lucruri pentru tine, ci creând oportunități, fiind un actor în viața ta și muncind din greu pentru a le realiza.

Ce ati sfatui sa faca un muzician la inceput de drum ?

A avea un anturaj bun este primul lucru de făcut. Putem deveni rapid demoralizați dacă oamenii pe care îi întâlnim nu ne susțin sau ne ajută să mergem mai departe. Anturajul este o pârghie importantă pentru muzicienii care doresc să avanseze.

Un alt sfat pe care îl pot da este să încercăm să atingem totul, sunet, video, fotografie, management, presă, rețele de socializare… Astăzi există atât de multe instrumente care ne permit să fim independenți, încât nimeni nu are cu adevărat o scuză pentru a nu a putea face ceva „complet”. Profesioniştii din fiecare mediu se vor alătura ulterior proiectului dacă se face cu inimă.

Ce dificultăți ați întâmpinat ? Cum le-ați surmontat ?

Nu le mai număr! Cea mai mare dificultate este să nu ne descurajăm când cineva ne spune nu. Pentru că în afacerea asta, este un da față de 100 nu. Dar doar pentru acest da, merită să lupți în continuare.

Ce înseamnă pentru dvs. creativitatea ? Aveți vreun « secret » pentru « expandarea creativității » ?

Creativitatea este o stare în care ne scufundăm. Ea este aproape de meditație. Trebuie să reușeșți să te închizi în bula ta și să-ți uiți viața de zi cu zi, durerile și fricile tale pentru a fi gata să priveșți adânc în tine pentru ceea ce trebuie să iasă în acel moment. Este o stare fragilă dar cu practică, poate fi găsită din ce în ce mai ușor.

Aveți colaborări cu muzicieni din România ? În ce domeniu ?

Tocmai am încheiat o sesiune de scriere și înregistrare cu Marius Moga, cine știe unde ne va duce această melodie!?!

Sursa imaginii: Sophie de Quay / FITPTI