Dacă creierul este un mușchi, atunci să înveți să cânți le un instrument și să citești muzică este cel mai bun antrenament.

Două noi studii de la Institutul Brain and Creativity de la USC arată că doar doi ani de instruire muzicală pot avea multiple beneficii. Antrenamentul muzical poate schimba atât structura substanței albe a creierului, care trimite semnalele prin creier, cât și pe cea a substanței gri, care conține majoritatea neuronilor ce sunt activi în procesare informației. Instruirea muzicală stimulează interactivitatea rețelelor creierului care sunt responsabile pentru luarea deciziilor, dar și de abilitatea de concentrare a atenției și inhibare a impulsurilor.

Beneficiile au fost menționate în diferite studii – inclusiv unul apărut în 2017 în jurnalul Cerebral Cortex.

Rezultate sunt dintr-un studiu longitudinal în desfășurare care a început în 2012, când Institutul Brain and Creativity al Colegiului USC Dornsife de Litere, Arte și Științe a legat un parteneriat cu Asociașia Philharmonic Los Angeles și cu Heart of Los Angeles (HOLA) pentru a examina impactul pe care îl are instruirea muzicală asupra dezvoltării sociale, emoționale și cognitive a copiilor.

Neurologii au monitorizat dezvoltarea creierului și a comportamentului pentru un grup de copii din cartierele defavorizare ale Los Angeles-ului. Unii dintre copii învață să cânte și să citească muzica cu ajutor Orchestrei Youth din Los Angele la HOLA.

Pentru a examina impactul antrenamentului muzical asupra creierului lor, specialiștii au utilizat mai multe tehnici științifice, inclusiv scanări structurale și funcționale RMN, EEG pentru urmărirea activității electrice din creier și testarea comportamentală.

Rezultatele inițiale, publicate în 2016, arătau că antrenamentul muzical accelerează maturizarea în acele zone ale creierului care sunt responsabile cu procesarea sunetului, dezvoltarea limbii și cu abilitățile de a ține un discurs sau de a citi.

”Aceste rezultate demonstrează că programele, precum Orchestra Youth Los Angeles, de muzică pentru comunități pot diminua consecințele negative pe care statutul socio-economic scăzut le poate avea asupra dezvoltării copilului,” a spus Assal Habibi, autorul principal al studiului și profesor asistent de cercetare a psihologiei la Institutul Brain and Creativity.

O cercetare a arătat că sărăcia poate perturba sau împiedica dezvoltarea creierului pentru copii, afectându-le performanța școlară.

Un ansamblu de copii

Pentru studiile recente, neurologii au monitorizat schimbările a 20 de copii care au început să învețe să cânte și să citească muzica la vârsta de 6 sau 7 ani, prin programul Orchestrei Youth a Filarmonicii din Los Angeles la HOLA.

Studenții orchestrei au învățat, în cadrul studiului, să cânte la instrumente precum vioara, în grupuri și au exersat până la șapte ore pe săptămână.

Oamenii de știință au comparat muzicienii cu colegii lor din alte două grupe: 19 copii ai programului de sport și 21 de copii care nu erau implicați în nicio activitate extra-curriculară.

Un crescendo de dezvoltare

În acest studiu, copii care au primit instruire muzicală au demonstrat schimbări în desimea și volumul regiunilor din creieri care au fost implicate în procesarea sunetului.

Aceste regiuni, numite ”zone de asociere auditivă”, sunt localizate chiar deasupra urechii. Grosimea corticală este un indice de măsurare potrivit pentru maturitatea creierului.

Copiii, care au primit instruire muzicală, au prezentat diferențe mai mari în grosimea zonelor auditive din emisfera dreaptă decât în cea a zonelor din emisfera stângă, semn că antrenamentul muzical are un impact asupra structurii creierului. În plus, copiii care au învățat să cânte și să citească muzică arată o robustețe mai puternică a substanței albe, semn că există o conexiune în corpul colos, o zonă care permite comunicarea între cele două emisfere ale creierului.

”A fost o mare suspiciune cu privire la beneficiile pe care practicarea muzicii le-ar avea asupra comportamentului uman. Dar acest studiu dovedește că acestea sunt reale,” a spus Antonio Damasio, profesor universitar și director al Institutului Brain and Creativity (IBC).

Printr-un alt studiu, publicat în PLoS One, neurologii de la IBC au aflat că atunci când tinerii muzicieni îndeplineau o sarcină intelectuală, ei demonstrau o interacțiune mai mare a unei rețele a creierului care este implicată în funcționarea executivă și în luarea deciziilor.

Pentru sarcina, cunoscută în cercetarea psihologiei ca ”sarcina Stroop culoare-cuvânt”, copiilor le-a fost prezentat un cuvânt a cărui semnificație se potrivea, uneori, cu a sa culoare.

De exemplu, cuvântul ”albastru” apărea în font albastru. Dar, în unele cazuri, era o incongruență, adică cuvântul ”albastru” apărea în font roșu. Pentru a le testa abilitățile de control al impulsului și de luare a deciziilor, copiii erau rugați să ignore cuvintele scrise și să numească culoarea cuvântului. Copiii au completat sarcina, în timpul unei scanări RMN, care urmărea diferențele cu privire la răspunsurile creierului între copiii care învățau muzică și cei care nu.

”Am documentat schimbările longitudinale din creierul copiilor care primeau instrucție muzicală care erau distincte de schimbările tipice pe care le-ar putea dezvolta un copil la vârsta respectivă,” a spus Habibi. ”Rezultatele noastre sugerează că antrenamentul muzical este intervenție puternică care îi poate ajuta pe copii să se maturizeze emoțional și intelectual.”

Sursa: https://medicalxpress.com/news/2017-11-music-children-brains-decision-making-network.html